De ce se plâng primarii de municipii?

Pe 26 ianuarie PMB a publicat proiectul de buget pe 2018. În urmă cu 10 zile, pe 6 februarie, am cerut primăriei o dezbatere pe buget. Deși este obligația legală a oricărei primării să organizeze o astfel de dezbatere, solicitarea noastră nu a primit vreun alt răspuns în afară de cel standard, anume că ni s-a dat un „număr de înregistrare”. Ne-am apucat deci să dezbatem bugetul între noi, căci credem că bugetul de circa un miliard de euro al capitalei merită să fie cunoscut de cetățenii plătitori de taxe și impozite.   Vezi sumarul de două pagini al analizei pe Infogr.am sau în PDF. Descarcă analiza pe bugetul Bucureștiului – 2018 PDF / DOCX   Bugetul centralizat al Municipiului București se bazează pe venituri de 7.36 miliarde de…

Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local.  Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…

Deoarece era prima dată în ultimii ani când Primăria chiar organiza dezbatere (ei au zis că de fapt sunt consultări, ok) pe buget, am trecut peste faptul că invitația de a participa a fost făcută abia cu 24 de ore înainte, așa că la ora 10 eram acolo, împreună cu încă vreo 10 cetățeni. Mai erau niște angajați ai Primăriei, și până la final numărul lor s-a dublat, așa că am ajuns să fim mai puțini cetățeni decât angajați. Nu (mai) e genul meu să critic până în pânzele albe. Instituțiile sunt alcătuite din oameni, oameni de toate felurile, cu convingeri, aspirații și interese, sunt greoaie, sunt rezistente la nou și la schimbare, dar sunt necesare, iar compromisul este de cele mai multe ori cheia. Pot totuși să remarc…

Cu ajutorul participanților la trainingurile CMTRFB, am analizat proiectele de buget ale mai multor localități din România.

Cu un buget general de aproximativ 1 miliard de euro și fără a-l supune dezbaterii publice, Primăria Municipiului Bucureşti reuşeşte să arate, din nou, nu doar o flagrantă lipsă de trasparenţă față de cetățeni, ci şi de viziune pentru cheltuirea banilor în folosul acestora. Ne-am mobilizat și am lucrat în ultimele zile la această analiză pe care vă invităm s-o descărcați [PDF]   Principalele probleme identificate sunt:

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

The year 2022 was a year of settlement for public budgets – at least from the perspective of their approval calendar, most of the municipalities made efforts to have new budgets from the first two months of the year. However, despite the fact that the municipal budgets were approved a little earlier than 2021, we are still far from the normal and legal calendar that imposes new budgets for a new fiscal year. This year the delay was "only" two months at best. As before, the current analysis looked at the process of drawing up and approving local budgets in 109 municipalities in Romania (including the six sectors of the Capital), looking at the extent to which they comply with the criteria of the legislation on local public finances related to...

Starting with the first parliamentary session last year, we launched this assessment of legislative activity that we called, simply, "Eyes on Parliament." As part of this project, we have so far released two other analyses, for the February-June 2021 session, respectively for the September-December 2021 session, and of course, the one you are reading now for the first session of 2022 – February-June. We have collected and analyzed the data on the activity of the parliamentarians so far and we present to you what the 466 parliamentarians managed to do, how the poles of power and the functions in the Chamber of Deputies and the Senate changed with a new political majority and how the elected officials succeeded to legislate extremely quickly on some subjects and still miss some already old promises. The previous parliamentary session was...

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

What has 465 workmates, an allowance of about 10,000 lei per month, an average age of 46 years and is most likely a man, in the sign of Virgo or Taurus? It is, of course, the Romanian MP, who today is starting the second parliamentary session of the year.