Bine ați venit la cea de-a patra ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT EXECUTIV
Analiza noastră privind activitatea candidaților pe rețelele sociale a dezvăluit dovezi de comportament inautentic coordonat, în special pentru Victor Ponta, Nicușor Dan și Crin Antonescu, cu modele de creștere suspecte și implicare automatizată. Am inclus aceste constatări principale într-un capitol dedicat al acestui buletin pentru o examinare mai in detaliu a modelelor de manipulare.
Ieri, 28 aprilie, a avut loc prima dezbatere prezidențială organizată de Digi24, cu participarea a trei candidați principali: Nicușor Dan (independent), Crin Antonescu (coaliția PSD, PNL, UDMR și Minorități) și Elena Lasconi (USR). Victor Ponta (independent) și George Simion (AUR) nu au fost prezenți la dezbatere, chiar dacă inițial au confirmat participarea. Digi24 a invitat doar primii cinci candidați conform sondajelor de preferință de vot. Factual a efectuat verificarea faptelor în timp real a declarațiilor candidaților, rezultatele verificării fiind publicate imediat pe canalele de social media și pe site-ul Factual.
- Un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a încercat să anuleze invalidarea alegerilor din 2024 de către CCR, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat această decizie, confirmând calendarul electoral din mai.
- ANCOM a contactat platformele online în legătură cu plângerea lui Nicușor Dan privind atacurile coordonate pe rețelele sociale, informând și Comisia Europeană, care poate sancționa platformele majore. Victor Ponta a raportat că se confruntă cu un atac similar de boți cu cel semnalat anterior de Nicușor Dan.
- George Simion și Călin Georgescu au apărut împreună la slujba de Paște, prima lor apariție publică comună de la începutul campaniei.
- AEP va raporta AUR către autoritatea de protecție a datelor cu privire la scrisorile personalizate trimise către până la 2,85 milioane de persoane, inclusiv către persoane decedate.
- AEP investighează un presupus contract de lobby în SUA în valoare de 1,5 milioane de dolari pentru George Simion, a cărui existență oficialii AUR au negat-o.
- BEC a restricționat partidele politice fără candidați proprii să producă materiale care susțin sau se opun candidaților prezidențiali.
Platformele de social media au devenit principalul câmp de luptă pentru campaniile de dezinformare care vizează procesele democratice din România. Analiza conținutului recent dezvăluie o rețea sofisticată de narațiuni false centrate pe teorii ale conspirației despre un „stat paralel” care îl suprimă pe Călin Georgescu, afirmații despre ilegitimitatea alegerilor și acuzații de interferență internațională în suveranitatea României. Aceste narațiuni prezintă modele de diseminare coordonată cu creșteri semnificative în această perioadă de raportare, în special cele care portretizează UE și alți actori străini ca orchestrând o lovitură de stat împotriva democrației românești.
PREZENTARE GENERALĂ
Un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a luat o decizie controversată de a anula hotărârea Curții Constituționale care invalidase alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Judecătorul Alexandru Vasile a admis o plângere depusă de Gheorghița Popescu împotriva Curții Constituționale a României (CCR), aceasta fiind singura astfel de cauză admisă din peste 130 de plângeri similare depuse în urma unei campanii online coordonate. Efortul a fost orchestrat printr-un formular online intitulat „Instrucțiuni pentru turul doi înapoi”, unde oamenii au fost instruiți cum să depună sistematic plângeri. Fosta vicepreședintă a Tribunalului Botoșani, Lăcrămioara Axinte, a ghidat oamenii prin completarea documentelor și plata taxelor judiciare prin videoclipuri pe TikTok. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a ținut o ședință de urgență pentru a judeca recursul împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești. ÎCCJ a anunțat hotărârea sa de a anula decizia Curții de Apel Ploiești, în urma recursurilor depuse atât de Parchet, cât și de Curtea Constituțională a României.
Echipa de campanie a lui Victor Ponta a raportat că se confruntă cu un atac de boți similar cu cel semnalat anterior de Nicușor Dan. Activitatea neobișnuită a devenit vizibilă atunci când videoclipurile TikTok ale lui Ponta au primit doar câteva mii de vizualizări, dar aproape 90.000 de aprecieri. După ce a fost contactată de echipa de campanie, TikTok a eliminat, conform raportărilor, „peste 16.000 de conturi false” care urmăreau profilul lui Ponta și încă 157 de conturi care postau comentarii identice la videoclipurile sale.
Aceste rapoarte de manipulare artificială sunt în concordanță cu constatările analizei noastre aprofundate recent lansate privind activitatea pe rețelele sociale a candidaților prezidențiali în perioada 1-23 aprilie. Raportul nostru, „Analiza prezenței pe social media a candidaților prezidențiali din România”, dezvăluie modele îngrijorătoare de comportament inautentic coordonat pe mai multe platforme. Am documentat modelele suspecte de implicare, inclusiv creșteri sincronizate ale numărului de urmăritori, conținut suspect al comentariilor care sugerează în mod vizibil manipularea deliberată a discursului politic digital. În mod notabil, Victor Ponta, Nicușor Dan și Crin Antonescu au prezentat semne clare de amplificare artificială, cu creșteri bruște ale numărului de urmăritori, rapoarte neobișnuite între comentarii și aprecieri și sincronizare între platforme care contrazice modelele de creștere organică. Analiza noastră a detectat, de asemenea, prezența conturilor în limbi străine și a comentariilor automate în mai multe limbi, inclusiv comentarii în rusă. Aceste constatări produc un ecou al tehnicilor de manipulare documentate în timpul alegerilor din 2024 care au dus la ascensiunea asistată algoritmic a lui Călin Georgescu, sugerând că aceste practici au devenit tactici standard de campanie. Pentru analiza completă, inclusiv grafice detaliate, dovezi statistice și constatări specifice platformelor, încurajăm cititorii să acceseze raportul complet.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a declarat că a primit numeroase plângeri cu privire la scrisorile personalizate trimise de George Simion. Scrisorile, adresate cu numele complet al destinatarilor, au ridicat îngrijorări legate de GDPR și au vizat categorii demografice specifice, inclusiv seniori, tineri și femei. Tirajele au ajuns la cel puțin 1 milion de exemplare, unele indicând 2,85 milioane. Unii destinatari au raportat scrisori adresate unor membri de familie decedați, în timp ce aproximativ 100 de scrisori suplimentare au fost trimise preoților din București de către senatorii AUR. AEP a confirmat că această problemă va fi inclusă în investigația lor în curs privind finanțarea campaniei AUR. Candidatul prezidențial AUR, George Simion, a participat alături de Călin Georgescu la slujba de Paște într-o „mănăstire din Transilvania” nemenționată, marcând prima lor apariție publică împreună de la începutul oficial al campaniei electorale.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Deși alegerile nu sunt explicit pe ordinea de zi, ședința va aborda aspecte semnificative de securitate națională, inclusiv Planul de Răspuns European, proiectul Legii Apărării Naționale și planificarea mobilității militare.
Biroul Electoral Central (BEC) a emis o decizie care limitează activitățile partidelor politice fără candidați proprii, stabilind că acestea nu pot produce materiale de campanie care să încurajeze alegătorii să susțină sau să se opună candidaților, indiferent de sursa de finanțare. Această decizie afectează partide precum REPER, Forța Dreptei și PMP, care l-au susținut pe Nicușor Dan, precum și POT, care îl susține pe George Simion. Cu toate acestea, aceste partide pot exprima în continuare sprijin public pentru candidați prin mesaje adresate membrilor și simpatizanților lor, iar membrii individuali ai partidelor rămân liberi să își exprime opiniile personale.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a anunțat vineri că a contactat platformele online pentru a le clarifica obligațiile conform Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA), în urma plângerii candidatului prezidențial independent Nicușor Dan cu privire la atacurile coordonate asupra conturilor sale de social media. ANCOM a informat și Comisia Europeană, singurul organism autorizat să sancționeze platformele online majore citate în plângere.
Călin Georgescu s-a prezentat joi la Parchetul General în dosarul în care este acuzat de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, procurorii prelungind cu încă 60 de zile măsura controlului judiciar. Fostul candidat prezidențial se confruntă cu șase acuzații penale grave, inclusiv diseminarea de informații false și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de genocid.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat o investigație oficială privind finanțarea campaniei AUR în urma informațiilor din presă despre un potențial contract de lobby nedivulgat în Statele Unite. Controversa se concentrează în jurul documentelor publicate pe site-ul Departamentului de Justiție din SUA care arată un presupus contract de 1,5 milioane de dolari datat 18 aprilie 2025, între BGD Legal & Consulting LLC și AUR, semnat, se pare, de Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR responsabil de finanțele partidului. Potrivit documentelor, contractul ar fi avut scopul de a-l promova pe George Simion în mass-media din SUA în timpul campaniei sale prezidențiale. Atât Simion, cât și Lulea au negat vehement existența unui astfel de acord, Lulea declarând: „Nu există nici contract, nici plată, nici obligație, nici din subvenție, nici din campanie, nici din alte surse ale partidului. Nu am văzut și nu am semnat acest contract.” Investigația apare în contextul întrebărilor despre recentele călătorii ale lui Simion în SUA, unde s-a întâlnit cu diverse figuri politice, inclusiv cu fostul consilier al lui Trump, Steve Bannon, în timpul cărora Simion l-ar fi încurajat pe Bannon să-l conecteze cu Alex Jones pentru un interviu. Alex Jones este cunoscut pentru răspândirea a numeroase teorii ale conspirației demontate și a fost obligat să plătească aproape 1,5 miliarde de dolari în daune familiilor victimelor de la Sandy Hook pentru că a susținut în mod fals că împușcăturile din școală au fost o inventate.
ANALIZA PREZENȚEI PE SOCIAL MEDIA A CANDIDAȚILOR PREZIDENȚIALI
Această analiză dezvăluie nu doar o campanie prezidențială care se desfășoară pe rețelele sociale, ci un teatru digital care ridică suspiciuni cu privire la unii actori care au implicat în secret figuranți pentru a umple locurile goale. Examinând 23 de zile de activitate pe platformele Meta și TikTok, am documentat modele care nu doar sugerează manipulare – ele practic o anunță, cu vârfuri de implicare care sfidează atât normele platformelor, cât și probabilitățile statistice.
Funky Citizens a realizat o analiză detaliată a activității online a candidaților prezidențiali pe platformele Meta (Facebook și Instagram) și TikTok în perioada 1-23 aprilie. Raportul își propune să descifreze strategiile digitale utilizate de candidați în promovarea online, tipologia conținutului și să ofere o evaluare a impactului mesajelor de campanie transmise de candidați prin platformele de Social Media. Prin examinarea profilurilor lor oficiale, am urmărit să identificăm atât elemente distinctive, cât și tendințe comune în modul în care candidații prezidențiali își construiesc imaginea și comunică cu electoratul în mediul online.
Observații cheie:
- Vârfuri sincronizate: Perioada 20-22 aprilie arată creșteri simultane ale numărului de urmăritori și ale implicării pe toate platformele pentru mai mulți candidați (în principal Ponta, Dan și Antonescu), sugerând o campanie de amplificare multi-platformă coordonată.
Această sincronizare este deosebit de evidentă atunci când suprapunem graficele de creștere a urmăritorilor pentru TikTok cu aprecierile de pe Instagram și distribuirile de pe Facebook – rezultând un model de activitate aproape identic în aceeași fereastră de timp, în ciuda diferențelor fundamentale în funcționarea algoritmilor acestor platforme.
- Strategii specifice platformelor: Diferiți candidați par să vizeze platforme diferite – Ponta domină vizualizările pe TikTok, în timp ce Simion conduce reacțiile de pe Facebook – indicând o alocare strategică a resurselor promoționale mai degrabă decât preferințele organice ale publicului.
Această segmentare strategică sugerează o abordare sofisticată a campaniei digitale, cu echipe specializate pentru optimizarea prezenței pe fiecare platformă și, potențial, diferite servicii de amplificare utilizate pentru diferite metrici și platforme.
- Anomalii în raporturile de implicare: Raporturile extreme comentarii-aprecieri pentru Ponta pe Instagram și ratele de implicare aproape perfecte pentru Dan pe TikTok reprezintă imposibilități statistice în comportamentul organic pe rețelele sociale.
Pentru perspectivă, un raport normal comentarii-aprecieri pe Instagram variază între 1:20 și 1:100, în funcție de tipul de conținut și nivelul de implicare al comunității. Raportul de 1:3 al lui Ponta este o anomalie statistică severă care, în absența unui conținut extraordinar de provocator sau controversat (ceea ce nu a fost cazul), indică manipulare artificială.
- Infiltrarea limbilor străine: Apariția comentariilor în rusă pe Instagram-ul lui Dan și prevalența conturilor de urmăritori în limbi străine pe toate platformele indică o coordonare dincolo de granițele României.
Analiza geografică a orelor de postare pentru aceste comentarii și interacțiuni în limbi străine dezvăluie modele consistente cu fusurile orare din Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu – regiuni cunoscute pentru găzduirea „fermelor de conținut” care oferă servicii de amplificare pe rețelele sociale.
- Regresie post-vârf: Fiecare vârf dramatic de implicare este urmat de o revenire imediată la metricile de bază, contrazicând impulsul natural și avantajele algoritmice care ar susține conținutul cu adevărat viral.
În cazul conținutului organic viral, efectele pozitive asupra algoritmilor platformelor tind să persiste, creând un „efect de halo” care crește vizibilitatea postărilor ulterioare. Absența acestui efect după vârfurile dramatice observate sugerează că aceste creșteri au fost generate prin mecanisme care ocolesc sistemele normale de recomandare algoritmică ale platformelor.
DEZINFORMARE PE REȚELELE SOCIALE
Fig. 1 Total URL-uri raportate pe narațiuni.
(Stat paralel complotiză împotriva C.G.) Narațiunea susține că Călin Georgescu și susținătorii săi sunt ținta unei conspirații a „statului paralel”, implicând instituții politice și campanii media care vizează suprimarea lui din cursa prezidențială prin acuzații fabricate și discreditare publică. Subliniază presupusa interferență a serviciilor secrete, acuzații împotriva Curții Constituționale, manipularea alegerilor și controlul străin asupra politicii românești. Îl promovează pe Georgescu ca o figură patriotică care luptă împotriva corupției sistemice și a fraudei, sugerând că administrația SUA și Donald Trump îi susțin cauza. După cum se poate vedea în Fig. 3, această narațiune a crescut față de ultima perioadă de raportare.
(Alegeri mai ilegitim) Narațiunea care portretizează ilegitimitatea alegerilor din mai susține că anularea alegerilor a fost o crimă perpetuată împotriva românilor și că autoritățile SUA, în special administrația Trump, refuză să recunoască rezultatele. Susține că procesul electoral a fost aranjat, manipulat de actori interni și externi precum PSD, Soros și facțiuni anti-Trump, și că alegătorii au fost privați de drepturile lor. Descrie frauda orchestrată, presiunea politică internațională și se bazează pe amorsarea publicului prin narațiuni precum – Georgescu și-a asigurat deja victoria înainte de presupusa manipulare electorală. Această narațiune a fost, de asemenea, în creștere în această perioadă de raportare.
Fig. 2 Narațiuni după temă și ziua raportării.
Fig. 3 Analiza comparativă a temelor narative în cadrul perioadei de raportare actuale vs. anterioare. Legenda acestui grafic este disponibilă în Fig. 2
(Elect. Întârziere/anul.) Narațiunile care sugerează că alegerile prezidențiale din mai 2025 din România vor fi sau sunt deja anulate sau amânate, sunt determinate de conspirații interne și externe sau de evenimente naționale scoase din context. Portretizează anularea alegerilor ca sabotaj politic planificat, implicând politicieni români de nivel înalt și influență străină, subliniind pierderea legitimității democratice.
(Crime guvern., lovitură de stat) Un alt grup de narațiuni răspândește afirmații despre o lovitură de stat guvernamentală implicând autorități române și străine, portretizând anularea alegerilor ca parte a unei operațiuni criminale mai mari care are loc în mod regulat în România. Susține presupuse investigații ale FBI și ICC împotriva judecătorilor Curții Constituționale, interferență străină sub administrația Biden, corupție larg răspândită și trădare a intereselor naționale.
(Presiune internațională pentru a-l lăsa pe C.G. să candideze) O altă serie de narațiuni susține că actori internaționali, inclusiv guvernul SUA, exercită presiuni asupra autorităților române pentru a-i permite lui Călin Georgescu să candideze la alegeri. Leagă candidatura sa de bătălii geopolitice mai largi, sugerând că fără participarea sa, alegerile din România ar lipsi de legitimitate internațională. Menționează reacții americane și rusești și îl portretizează pe Georgescu ca fiind central pentru viitorul democratic al României.
(Complot evreiesc împotriva RO) O narațiune antisemită susține existența unei conspirații conduse de evrei care vizează România, implicând Israelul și figuri precum Alex Soros. Susține că se manipulează politica românească pentru controlul asupra resurselor și fragmentarea națională. Politicieni români precum Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu sunt acuzați de coluziune, motivați de stimulente financiare și directive externe, în special în ceea ce privește regionalizarea și pierderea suveranității.
(Interferență electorală UE și lovitură de stat) O altă narațiune portretizează UE ca orchestrând o lovitură de stat în România, folosind alegerile ca test pentru strategii autoritare mai largi în Europa. Promovează neîncrederea față de liderii UE, acuzându-i de ideologie neo-marxistă și manipularea României pentru a stabili precedente pentru acțiuni similare în Germania și Polonia. Avertizează împotriva controlului UE și prezintă anularea alegerilor ca parte a acestui complot.
(Reluarea turului 2 anulat) Acest grup susține că turul doi anulat al alegerilor prezidențiale din România urmează să fie reluat, citând adesea hotărâri judecătorești, presiune internațională sau noi dovezi. Transmite speranță pentru o inversare a presupusei lovituri de stat și îl prezintă pe Georgescu ca fiind pe cale de a fi reabilitat, cu referiri la instanțe internaționale, figuri politice din SUA și manevre juridice interne. Această narațiune a crescut, de asemenea, în această perioadă.
(Armata și spațiul aerian al RO transferate către UE/NATO) Narațiunea susține că Parlamentul României a votat transferul controlului armatei și spațiului aerian al țării către comanda NATO și UE. Înfățișează acest lucru ca o pierdere a suveranității naționale, portretizând conducerea românească ca trădând interesele naționale către puteri externe, străine. Această narațiune sprijină atât dezinformarea care portretizează UE ca o amenințare pentru România, cât și cea conform căreia România este împinsă într-un război.
(RO merge la război) Această narațiune scurtă susține că, în urma unui summit internațional la Londra, liderii români, în special Ilie Bolojan, s-au angajat să continue sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. A sugerat că România este târâtă într-un conflict străin împotriva interesului său național.
(Înșelătorii privind candidatura lui C.Antonescu) Mai multe narațiuni vizează candidații prezidențiali, răspândind dezinformări despre candidatura prezidențială a lui Crin Antonescu, sugerând manipulări de ultimă oră de către Curtea Constituțională și acuzându-l de incapacitate pentru funcție, susținând chiar abateri personale precum beție în timpul campaniei.
(Denigrare: N. Dan) Nicușor Dan a fost, de asemenea, vizat, insinuând că știa în avans despre planurile de anulare a alegerilor și sugerând că ar fi controlat de intermediari de putere ascunși. Promovează neîncrederea față de el sugerând că este o marionetă a unei forțe mai mari, secrete.
(Denigrare: V.Ponta & N. Dan) Un videoclip fals generat de AI prezintă în mod fals o conversație între Victor Ponta și Nicușor Dan despre inundații trecute, sugerând alianță prin juxtapunere și implicare în comportament manipulator sau neglijent.
(PSD și BOR finanțate C.G.) Potrivit acestei narațiuni, campania lui Călin Georgescu ar fi primit sprijin financiar de la Partidul Social Democrat (PSD) și Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Au fost identificate și alte narațiuni minore, precum apeluri la apărarea democrației, dar nu au fost incluse în această analiză comparativă din cauza numărului lor limitat actual. Analiza comparativă a diseminării temelor raportate în aceste două perioade de raportare sugerează o amorsare puternică a publicului către narațiuni de dezinformare care îl portretizează pe Călin Georgescu ca un candidat viabil la funcția prezidențială, precum și către narațiuni care portretizează instituțiile române și procesele democratice ca eșecuri care deschid calea către o dictatură impusă de UE.
Raportul „Cheile Împărăției” prezintă o analiză tehnică despre rețelele de influențare a opiniei publice românești pe Facebook. Analizând similaritatea Jaccard între conturi, cei de la Cheile Împărăției au identificat 46 de rețele coordonate cuprinzând peste 600 de conturi cu peste 140 milioane de like-uri, urmăritori și prieteni. Studiul a analizat circa un milion de postări publice și 2,5 milioane de fișiere atașate (imagini, video-uri, reels), extrăgând amprente unice pentru identificarea postărilor identice chiar și în cazurile de disimulare a clonelor. Cele mai mari rețele sunt „Acasă” (54 conturi, 17,6 milioane urmăritori), „Muzica Eurodance” (63 conturi, 9,5 milioane urmăritori), și „România e frumoasă” (10 conturi, 5,4 milioane urmăritori), demonstrând capacitatea acestor rețele de a genera influență considerabilă asupra opiniei publice din România. Citește raportul complet here.
FACT-CHECKING CORNER
Principalele teme ale narațiunilor false din această săptămână au inclus conspirații geopolitice (de exemplu, afirmații despre influența SUA asupra alegerilor din România, trupe NATO în Ucraina sau Ursula von der Leyen semnând un pact de război), teorii pseudoștiințifice sau paranormale (cum ar fi controlul vremii prin HAARP, camere secrete sub piramide sau resetări spirituale ale umanității) și dezinformări legate de sănătate și tehnologie (precum nunți generate de AI, nicotina ca tratament pentru afecțiuni neurologice sau tranzacționarea apei la bursă). O declarație l-a vizat pe Nicușor Dan, primarul Bucureștiului și actual candidat prezidențial, legându-l în mod fals de fosta Securitate. O alta a vizat-o pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu o afirmație parțial falsă care sugera afilieri naziste și conflicte personale de interese. Singura declarație evaluată ca „lipsită de context” a implicat o companie tehnologică fictivă numită Psychasec, prezentată în mod fals ca o firmă reală care oferă transferuri de conștiință. În general, dezinformările au acoperit o gamă largă de narațiuni fabricate, deși doar câteva au implicat figuri politice identificabile.
Acest buletin informativ face parte din munca noastră continuă cu Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitale, membru EDMO.