România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026.
Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul trimestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.
Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie – decembrie: deficitul se mai poate adânci cu 4,2 puncte procentuale fără depășirea țintei anuale. Totuși, execuțiile din ultimul deceniu arată că cea mai mare parte a deficitului se acumulează, de regulă, în semestrul al doilea. În opt dintre cei nouă ani analizați, deficitul a crescut mai mult după luna iunie decât în primele șase luni ale anului. Prin urmare, rezultatul favorabil din primul semestru nu garantează automat încadrarea în ținta anuală.
Îmbunătățirea soldului bugetar a fost susținută atât de creșterea veniturilor, cât și de temperarea cheltuielilor. Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei, în creștere nominală cu 10,3% față de primul semestru din 2025, în timp ce cheltuielile au însumat 383,55 miliarde de lei și au crescut cu numai 0,8%. Dinamica favorabilă a veniturilor a fost determinată în principal de încasările mai mari din TVA, de taxele pe proprietate și de fondurile europene, inclusiv granturile PNRR.
Dincolo de rezultatul agregat, execuția bugetară indică însă și câteva vulnerabilități. Evoluția lunară a veniturilor rămâne oscilantă și este influențată de termene fiscale care generează vârfuri punctuale de încasări, în timp ce cheltuielile s-au stabilizat, după aprobarea bugetului, la un nivel de aproximativ 68 de miliarde de lei pe lună. În același timp, cheltuielile cu dobânzile continuă să crească rapid, iar atingerea nivelului anual programat al veniturilor ar necesita încasări lunare mai mari în semestrul al doilea decât în aproape toate lunile din prima jumătate a anului.
Principalele evoluții din primul semestru sunt:
- Deficitul bugetar s-a redus cu 1,64 puncte procentuale față de iunie 2025;
- Veniturile au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile au avansat cu numai 0,8%;
- Încasările din TVA au crescut cu 25,1%, reprezentând cea mai mare creștere nominală din buget;
- Granturile PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut;
- Cheltuielile de personal și cele cu asistența socială au scăzut nominal, însă cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 16,4%;
- Investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au accelerat, în timp ce cheltuielile de capital finanțate din surse naționale au rămas sub nivelul din 2025.
Deficitul bugetar
La finalul primului semestru, deficitul bugetar a ajuns la –2% din PIB, echivalentul a –41,03 miliarde lei. Acest nivel este considerabil mai redus decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul se ridica la –3,64% din PIB, respectiv –69,8 miliarde lei. În prima jumătate a anului a fost consumată mai puțin de o treime din ținta anuală de deficit, de –6,2% din PIB, deși repartizarea pentru primele două trimestre planifica un deficit de –3,6% pentru această perioadă.
Cu alte cuvinte, statul estima că va ajunge la un deficit similar cu cel înregistrat în iunie 2025 și că va consuma, în prima jumătate a anului, 58,2% din ținta anuală, ceea ce ar fi lăsat un spațiu restrâns pentru a doua parte a exercițiului bugetar. Deficitul efectiv, situat semnificativ sub nivelul programat, oferă însă o marjă mai mare pentru următoarele șase luni. Ritmul de adâncire a deficitului poate crește în a doua parte a anului fără a compromite, cel puțin deocamdată, perspectiva încadrării în ținta asumată.
Ritmul de adâncire a deficitului bugetar a variat semnificativ de la o lună la alta. În ianuarie, execuția bugetară indica un excedent de 0,04% din PIB. La finalul lunii februarie, soldul bugetar a trecut la un deficit de –0,7% din PIB, adâncindu-se cu 0,74 puncte procentuale față de luna precedentă, fiind cea mai rapidă deteriorare lunară înregistrată în primul semestru. În martie, deficitul s-a adâncit cu 0,33 pp, iar în aprilie ritmul a încetinit la 0,14 pp, deficitul cumulat pentru perioada ianuarie – aprilie ajungând la –1,17% din PIB. În luna mai remarcăm o accelerare în evoluția deficitului bugetar, care s-a adâncit cu 0,58 puncte procentuale și a ajuns la –1,75% din PIB. În iunie, ritmul s-a temperat, creșterea față de luna precedentă fiind de 0,25 pp.
Variațiile lunare fac dificilă anticiparea ritmului în care deficitul se va adânci în a doua jumătate a anului. Pentru ca ținta anuală de –6,2% din PIB să fie respectată, deficitul mai poate crește cu cel mult 4,2 puncte procentuale în perioada iulie – decembrie, ceea ce ar permite ca variația medie lunară să se ridice la maximum 0,7 pp. Prin comparație, între ianuarie și iunie, adâncirea medie lunară a deficitului a fost de aproximativ 0,4 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, în a doua jumătate a anului deficitul ar putea crește într-un ritm mai accelerat decât în primul semestru, fără să depășească ținta anuală.
Deficitul de la jumătatea anului indică o evoluție favorabilă și în comparație cu execuțiile bugetare din ultimii cinci ani. Numai în anul 2022 s-a înregistrat un deficit mai mic în primul semestru, de –1,71% din PIB. La polul opus, cel mai ridicat deficit bugetar din primul semestru a fost înregistrat chiar anul trecut, la un nivel de –3,64% din PIB. Extinzând comparația la ultimul deceniu, cea mai mare valoare a fost consemnată în 2020 (an pandemic), când deficitul de la jumătatea anului ajunsese la –4,17% din PIB, iar cea mai redusă valoare în 2017, când deficitul era de numai –0,73% din PIB la finalul lunii iunie.
În anii în care deficitul din luna iunie s-a apropiat de valoarea din acest an, situându-se în jurul valorii de –2% din PIB, acesta a continuat să crească într-un ritm mai accelerat până la finalul anului:
| An | Deficit iunie | Deficit decembrie | Diferență pp | Repartizarea deficitului în S1 / S2 (% din total) |
| 2023 | -2,32% | -5,68% | 3,36 | 40,8% / 59,2% |
| 2022 | -1,71% | -5,76% | 4,05 | 29,7% / 70,3% |
| 2019 | -1,88% | -4,64% | 2,76 | 40,5% / 59,5% |
Aceste exemple arată că un deficit relativ redus la jumătatea anului nu garantează menținerea aceleiași traiectorii până în decembrie. În toate cele trei cazuri, deficitul s-a adâncit considerabil în semestrul al doilea, însă fără să depășească limita de 4,2 puncte procentuale necesară ca statul să se încadreze în ținta de deficit pentru anul 2026. Totuși, fără excepție, cea mai mare parte a deficitului a fost concentrată în a doua jumătate a anului.
| An | Deficit iunie (% din PIB) | Deficit decembrie (% din PIB) | Diferență pp (iunie – decembrie) | Repartizarea deficitului în S1 / S2 (% din total) | |
| 2026 | -2% | TBD | TBD | 32,1% din ținta anuală | |
| 2025 | -3,64% | -7,65% | 4,01 pp | 47,6% | 52,4% |
| 2024 | -3,60% | -8,65% | 5,05 pp | 41,6% | 58,4% |
| 2023 | -2,32% | -5,68% | 3,36 pp | 40,8% | 59,2% |
| 2022 | -1,71% | -5,76% | 4,05 pp | 29,7% | 70,3% |
| 2021 | -2,86% | -6,72% | 3,86 pp | 42,6% | 57,4% |
| 2020 | -4,17% | -9,61% | 5,44 pp | 43,4% | 56,6% |
| 2019 | -1,88% | -4,64% | 2,76 pp | 40,5% | 59,5% |
| 2018 | -1,61% | -2,82% | 1,21 pp | 57,1% | 42,9% |
| 2017 | -0,73% | -2,84% | 2,11 pp | 25,7% | 74,3% |
Dacă extindem comparația la ultimul deceniu în ansamblu, remarcăm că aproape întotdeauna deficitul este mai mare în a doua parte a anului, cu excepția anului 2018, când deficitul a crescut cu 1,21 pp până în decembrie, sub nivelul de –1,61% din PIB înregistrat până la finalul lunii iunie. Astfel, datele din perioada 2017 – 2025 indică o tendință de accelerare a deficitului în a doua jumătate a anului. Însă, chiar dacă acest tipar se va repeta și în anul 2026, încadrarea în ținta de –6,2% din PIB rămâne realistă datorită ritmului lent din primul semestru.
Veniturile bugetului general consolidat
Veniturile totale au ajuns la 342,52 miliarde de lei (16,7% din PIB) până la jumătatea anului 2026, în creștere nominală cu 10,3% față de primul semestru din 2025. Raportat la PIB, creșterea față de anul anterior este de 0,5 puncte procentuale, determinată, în principal, de majorarea veniturilor fiscale. Veniturile curente (fiscale, contribuții de asigurări și nefiscale) reprezintă 91% din total, în ușoară scădere ca pondere față de anul anterior, pe fondul creșterii sumelor din finanțările europene.
Veniturile fiscale înregistrează o creștere nominală anuală de 15,9%, ajungând la 176,77 miliarde de lei. Acestea au urcat de la 8% la 8,60% din PIB. Cele mai mari sume au fost încasate din impozite și taxe pe bunuri și servicii (110 miliarde lei, în creștere cu 18,6% față de anul anterior). Avansul anual pentru veniturile fiscale se datorează, în principal, încasărilor mai mari din TVA. Acestea au urcat la 74,13 miliarde lei, cu 25,1% față de anul anterior, și cu +0,5 pp raportat la Produsul Intern Brut, reprezentând totodată cea mai mare creștere nominală din întreg bugetul.
Sumele încasate din impozite pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital rămân la 2,6% din PIB, deși nominal înregistrează o creștere anuală de 9,5%, ajungând la 54,17 miliarde lei. Din impozite și taxe pe proprietate s-au încasat 10,4 miliarde, cu 30% mai mult decât în iunie 2025. Scad însă încasările din taxe vamale și din alte impozite și taxe fiscale cu –7,9%, respectiv cu –5,4%. Aceste două linii reprezintă, cumulat, 0,6% din veniturile bugetului general consolidat.
Veniturile din contribuțiile de asigurări au urcat cu 7,1%, la 110,8 miliarde lei, menținându-se însă la 5,4% din PIB. Veniturile nefiscale scad cu aproape 16%, la 24,13 miliarde lei și cu 0,3 puncte procentuale prin raportare la PIB (1,2% în iunie 2026).
Cea mai mare creștere anuală în exteriorul veniturilor curente este înregistrată de granturile PNRR, de unde s-au încasat 12,3 miliarde lei până la jumătatea anului, reprezentând 0,6% din PIB. Această sumă depășește nivelul din iunie 2025 cu 124,3% și cu un avans de 0,3 pp din PIB. Totodată, încasările din fonduri europene cresc cu 21,5%, la 17 miliarde de lei.
Privite lunar, veniturile nu urcă, ci oscilează.
Cea mai bună lună a semestrului a fost aprilie, cu 65,07 miliarde de lei, urmată imediat de cea mai slabă cădere: în mai, încasările au scăzut cu 14,5%, până la 55,66 miliarde, adică practic la nivelul lunii martie (55,03 miliarde). Iunie aduce o revenire la 63,03 miliarde, dar și acest vârf are o explicație punctuală — plățile de definitivare a impozitului pe profit aferent anului 2025, care au împins încasările din această categorie cu 17,5% peste iunie 2025. Cele două luni bune ale semestrului sunt, așadar, două vârfuri cu cauze distincte și nerepetabile (bonificația din Declarația unică, scadentă pe 15 aprilie, respectiv definitivarea impozitului pe profit), separate de o lună care revine la linia de bază.
Media lunară a trimestrului al doilea (61,25 miliarde) este cu 15,7% peste cea a primului trimestru (52,92 miliarde), însă diferența ține mai mult de calendarul fiscal decât de o accelerare a colectării. Pentru comparație, atingerea nivelului de venituri programat pentru întregul an ar presupune încasări medii de circa 65,7 miliarde de lei pe lună în a doua jumătate a anului — peste orice lună din semestrul I, cu excepția lunii aprilie.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Cheltuielile din primul semestru au ajuns la 383,55 miliarde de lei (18,7% din PIB), cu doar 0,8% mai mari nominal decât în iunie 2025. Raportat la PIB, cheltuielile scad semnificativ față de nivelul înregistrat în primul semestru din 2025, cu 1,1 puncte procentuale.
Cheltuielile curente au crescut cu 2,7%, ajungând la 364,16 miliarde de lei, adică 94,9% din total (față de 93,2% anul trecut). Topul celor mai mari cheltuieli rămâne ocupat de:
- Asistența socială: 126,00 miliarde de lei, aproape o treime din total, în scădere nominală cu 0,5% față de iunie 2025 și cu –0,5 pp din PIB;
- Cheltuielile de personal: 82,11 miliarde de lei, în scădere cu 3,9% (-3,35 miliarde), pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale din 2025-2026. Ca pondere în PIB, au coborât de la 4,5% la 4%;
- Bunurile și serviciile: 49,42 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, determinată, potrivit Ministerului Finanțelor, de plăți mai mari în domeniul sănătății. Se mențin însă la 2,4% din PIB, același nivel înregistrat și în iunie 2025.
Dobânzile înregistrează cea mai accelerată creștere (în afara investițiilor și fondurilor europene), ajungând la 29,37 miliarde lei în luna iunie, cu 4,14 miliarde mai mult decât anul trecut (+16,4%). Costul datoriei acumulate consumă astfel o parte tot mai mare din spațiul fiscal câștigat prin celelalte ajustări (7,7% din cheltuielile totale, față de 6,6% în iunie 2025).
Investițiile publice au repornit vizibil. Potrivit Ministerului Finanțelor, cheltuielile pentru investiții au totalizat 59,96 miliarde de lei, cu 9,52 miliarde mai mult decât în semestrul I din 2025, iar 70,9% dintre acestea au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR. Cea mai mare creștere nominală din întreg bugetul vine din proiectele finanțate din granturile PNRR: 15,15 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul trecut (+117,7%, un plus de 8,19 miliarde). Proiectele din fonduri europene clasice au crescut cu 31,1%, până la 21,31 miliarde de lei.
În același timp, cheltuielile de capital au ajuns la 20,87 miliarde de lei, cu 23,5% mai puțin decât anul trecut. Este însă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 49,2% raportată la finalul lunii aprilie: practic, în mai și iunie s-au cheltuit pe investiții din fonduri naționale 11,6 miliarde de lei, mai mult decât în primele patru luni ale anului la un loc (9,3 miliarde).
Cheltuielile arată exact tiparul opus: nu oscilează, ci urcă în trepte și apoi se așază pe un palier.
Ianuarie, prima lună sub regula de 1/12, a fost cea mai redusă din semestru (54,27 miliarde de lei). Februarie și martie au adus 63,69, respectiv 61,89 miliarde, iar din aprilie, prima lună executată pe buget aprobat, nivelul se stabilizează în jur de 68 de miliarde de lei lunar (67,93 în aprilie, 67,64 în mai, 68,12 în iunie). Media lunară a trimestrului al doilea (67,90 miliarde) este cu 13,3% peste cea a primului trimestru (59,95 miliarde), iar iunie depășește ianuarie cu 25,5%.
Palierul spune două lucruri în același timp: cheltuielile nu mai accelerează de la o lună la alta, dar s-au fixat la un nivel cu aproape 8 miliarde de lei pe lună peste media din perioada fără buget. Începând cu februarie, fiecare lună a semestrului s-a încheiat cu cheltuieli mai mari decât veniturile; ianuarie a fost singura lună cu excedent (+0,85 miliarde de lei), iar februarie a generat singură 15,08 miliarde din deficitul semestrului.
Concluzie
Execuția bugetară din primul semestru al anului 2026 arată o îmbunătățire clară față de anul precedent: deficitul este mai redus, veniturile cresc într-un ritm superior cheltuielilor, iar investițiile susținute din fonduri europene au accelerat. Cu toate acestea, rezultatul de la jumătatea anului trebuie privit cu prudență.
Experiența ultimilor ani arată că deficitul se concentrează de regulă în semestrul al doilea, iar presiunile generate de nivelul lunar al cheltuielilor, de costul datoriei și de necesarul ridicat de venituri pot reduce rapid marja disponibilă. Încadrarea în ținta de –6,2% din PIB rămâne posibilă, dar va depinde de menținerea disciplinei cheltuielilor și de capacitatea statului de a susține ritmul de colectare în ultimele șase luni ale anului.
