Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…
deficit
Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral. Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde). Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul…
Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.
Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…