Participăm la prima dezbatere publică, organizată de Ministerul Justiției, pe tema modificării Codului Penal cu referire la abuzul în serviciu. Poziția noastră o puteți citi în întregime aici. Autor: Codru Vrabie; Contribuții: Alina Calistru, Elena Calistru.
Sumar:
Ministerul Justiției organizează pe 28 iunie 2017, o pre-consultare cu privire la modificarea și/sau completarea art. 297 din Codul penal, pentru redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu conform Deciziilor Curții Constituționale 392/2017 și 405/2016.
Considerăm că, față de sugestiile din Deciziile CCR 392/2017 și 405/2016, Parlamentul României poate decide, iar Ministerul Justiției poate susține, una dintre aceste două variante de modificare sau completare a art. 297 din Codul penal, pe care le explicăm în cele ce urmează:
- Alternativa 1: Transformarea infracțiunii de abuz în serviciu într-o infracțiune de pericol, ceea ce ar conduce la căderea în desuetudine a dezbaterilor despre prag sau intensitate;
- Alternativa 2: Menținerea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune de rezultat, însă cu identificarea neechivocă a pragului valoric al prejudiciului sau a intensității vătămării.
Varianta susținută de noi este aceea a unei abordări coerente în ceea ce privește modificarea codurilor, ca urmare a deciziilor CCR, pe baza practicii judiciare din ultimii ani, dar mai ales prin prisma unei priviri atente către o societate care nu mai vrea să tolereze corupția. În viziunea noastră, infracțiunea de abuz în serviciu ar trebui redefinită nu în raport de cuantificarea bănească a rezultatelor acesteia, ci în raport de pericolul pe care aceasta îl aduce la adresa valorilor pe care o democrație ar trebui să le protejeze. Printre acestea, probabil că dreptatea este valoarea care este pusă în pericol cel mai mult de corupție. Corupţia este profund nedreaptă tocmai pentru că-i oferă unui om normal, care trudește pentru salariul minim pe economie, impresia că cel aflat la putere poate obține aceiași bani doar datorită poziției sale.