Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…
Analize
Cu sprijinul a patru colaboratori locali, am analizat în detaliu proiecte de investiții publice în mai multe zone ale țării, inclusiv comuna Cogealac (județul Constanța), comuna Corbeanca (județul Ilfov), orașele Năsăud, Beclean și Bistrița (județul Bistrița-Năsăud), sectoarele 3 și 5 din București, precum și comuna Afumați și orașul Chitila (județul Ilfov). Obiectivul nostru a fost să identificăm potențiale cazuri de corupție și să evaluăm nivelul de transparență al autorităților publice locale. Puteți citi articolele de presă care au rezultat, la linkurile de mai sus. Materialele au fost făcute în cadrul proiectului „Sub lupă: comunități vigilente monitorizează investițiile locale”. Rezultatele investigațiilor noastre au scos la iveală o serie de nereguli îngrijorătoare, în special în ceea ce privește lipsa de transparență a autorităților locale și abuzul de achiziții directe. Aceste practici…
Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…
Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.
Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…
Pe parcursul ultimului deceniu, noi, ca cetățeni ai lumii moderne, ne trăim viața într-o lume în care internetul face parte din existența noastră de zi cu zi și am devenit permanent conștienți de dezinformare. Fie că-i spunem știri false, propagandă, misinformation, umbrela dezinformării acoperă numeroasele aspecte ale acestui subiect. Un trandafir, oricum îi spui, exală același scump parfum, nu? Am ajuns la consensul că a avea abilitățile de a naviga peisajul informațional de astăzi reprezintă un mare atu și chiar un instrument esențial pentru viața de zi cu zi. Cu toate acestea, chiar dacă noi, ca societate, discutăm pe subiect în mod regulat, beneficiind de tot mai multe proiecte de alfabetizare media, interesul pentru impactul dezinformării atinge vârfuri în preajma alegerilor – se întâmplă atât cu profesioniștii, cât și…
Lentila prin care ne vom uita la dezinformare în acest articol este cea a efectelor socio-afective – care este rolul pe care îl joacă emoțiile în determinarea verdictului nostru față de informația primită?
Este acea perioadă a anului în care ne suflecăm mânecile să facem bradul de Crăciun și tradiționala analiză pe proiectul bugetului de stat. Actualul proiect vine pe fondul unui deficit bugetar care trebuie îmblânzit rapid. Pentru 2024, Guvernul anticipează venituri de 308,75 miliarde lei, respectiv cheltuieli de 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o linie bugetară deoarece Guvernul așteaptă venituri cu 12% mai mari decât ce aștepta pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și prin felul în care Guvernul a transformat alocările prin HG către Fondul de rezervă într-un mod de guvernare în sine. Și să nu uităm de un subiect care ne doare: Educația. După ce, ani de zile, Guvernul a ignorat auto-impusa țintă de 6% din PIB, acum va începe să ignore autoimpusa țintă de…
A discuta despre naraţiuni anti-occidentale este o temă de actualitate, dar nu una nouă.
Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici: