Blog
Rezultatele căutării
România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată. Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…
Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie. Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…
România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra. Raport (PDF) Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…
Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică. Raport (PDF) Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Eliminarea declarației publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de…
Am pornit această analiză cu ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții. Indiferent cine scrie despre caz, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția. Raport (PDF) Pentru o experiență optimă de lectură pe telefonul mobil, rotiți dispozitivul în poziție orizontală. Rezumat executiv Am monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din…
Zilele trecute, în perioada 7-8 iulie, a avut loc Summitul NATO la Ankara.
România a redus deficitul bugetar aproape la jumătate față de anul trecut: -1,75% din PIB la finalul lunii mai.
Analiză Funky Citizens pe 571.565 de postări din perioada 8–22 iunie 2026: politica internă a generat aproape de trei ori mai mult engagement decât orice altă temă inclusă în analiză. A fost și ținta celei mai extinse rețele de coordonare identificate în corpus. Raport (PDF) Cifrele cheie De ce contează? Perioada analizată a prins România fără un guvern cu puteri depline, la aproape două luni de la căderea Guvernului Bolojan și în plina succesiune de nominalizări eșuate de premier. Țara a funcționat cu un risc real de alegeri anticipate, cu aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) suspendate până la 31 august, cu un deficit bugetar printre cele mai mari din UE și cu leul la un minim istoric. Este a doua criză…
La finalul lunii iunie 2026, să faci o ciorbă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 84,45 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în unsprezece luni: 22,05 de lei, adică aproape 35%. Pentru a doua lună consecutivă, prețul a scăzut față de luna precedentă, cu 1,28 lei față de cei 85,73 de lei din mai. După scăderea semnificativă din mai (-8,03 lei), iunie aduce o evoluție mai domoală, cu mici variații în ambele direcții. Singura mișcare semnificativă vine, din nou, de la puiul întreg, care a scăzut de la 26,26 la 24,59 lei, susținut tot de prețul mai mic dintr-unul dintre supermarketuri. Restul ingredientelor au înregistrat variații mici, sub 10…