Skip to main content Scroll Top

Rețeta Bugetară Iunie 2026: Ciorba Rădăuțeană

La finalul lunii iunie 2026, să faci o ciorbă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 84,45 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în unsprezece luni: 22,05 de lei, adică aproape 35%.

Pentru a doua lună consecutivă, prețul a scăzut față de luna precedentă, cu 1,28 lei față de cei 85,73 de lei din mai.

După scăderea semnificativă din mai (-8,03 lei), iunie aduce o evoluție mai domoală, cu mici variații în ambele direcții. Singura mișcare semnificativă vine, din nou, de la puiul întreg, care a scăzut de la 26,26 la 24,59 lei, susținut tot de prețul mai mic dintr-unul dintre supermarketuri. Restul ingredientelor au înregistrat variații mici, sub 10 bani, cu excepția morcovilor (+16 bani), păstârnacului (+10 bani) și oțetului (+10 bani), toate ușor mai scumpe.

În aprilie și mai estimam că, dacă ritmul mediu de creștere din primele opt luni se menține, până în august 2026 prețul ar putea depăși 100 de lei. August e luna viitoare, iar după două luni consecutive de scădere e clar că nu mai e cazul. Era o estimare liniară bazată pe trendul de atunci, nu o predicție, și bine că nu s-a confirmat.

Asta nu înseamnă că scumpirile s-au oprit, ci doar că au încetinit, cel puțin temporar, în mare parte din cauza sezonalității legumelor.

Ce spune asta despre puterea de cumpărare?

De la 1 iulie 2026, salariul minim net crește cu 125 de lei. Două luni cu prețuri în scădere nu schimbă tabloul de fond: față de vara trecută, același coș de bază costă cu aproape 35% mai mult. Iar aceasta este o singură rețetă, gătită o singură dată. Într-o lună, un buget alimentar include zeci de preparate și sute de ingrediente. Mărirea salariului minim nu ține pasul cu inflația alimentară acumulată, doar recuperează parțial din ce s-a pierdut deja.

Despre prețuri și cantități

Coșul nostru nu este cel mai ieftin posibil și nu este o rețetă de gătit. Pentru fiecare ingredient alegem o variantă cu preț mediu de piață, nici cea mai ieftină, nici cea mai scumpă, și urmărim exact aceleași produse, în aceleași cantități, în fiecare lună. Tocmai pentru că ținem totul fix, putem măsura cât se schimbă prețul în timp, fără ca alegerea ofertelor sau variația rețetei să distorsioneze rezultatul. Dacă am vâna cele mai mici prețuri de fiecare dată, am măsura priceperea la cumpărături, nu inflația.

Coșul nostru este un instrument de măsură, nu o listă de cumpărături.

Ingrediente Cantitate Carrefour Auchan Kaufland Medie
Pui întreg 1 bucată 27.3 17.99 28.48 24.59
Morcovi 3 bucăți 2.02 2.02 2.02 2.02
Rădăcină de pătrunjel 2 bucăți 5.99 7.49 7.78 7.09
Ceapă 1 bucată 0.50 0.50 0.50 0.50
Ardei gras roșu 1 bucată 4.50 9.59 4.50 6.20
Țelină mică 1 bucată 3.89 3.49 3.89 3.76
Păstârnac 1 bucată 1.19 2.99 1.49 1.89
Sare după gust 5.19 5.39 5.39 5.32
Piper 1 plic 3.25 3.35 2.99 3.11
Usturoi 6 căței 1.40 2.56 2.99 2.32
Gălbenușuri de ou 2 bucăți 2.90 2.99 2.96 2.95
Oțet după gust 4.99 4.99 4.99 4.99
Smântână pentru gătit 400 ml 18.35 17.99 18.35 18.23
Frunze de pătrunjel 1 legătură 1.49 1.49 1.49 1.49
Total 83.06 82.47 87.82 84.45

 

Rețetele bugetare anterioare:


Ca în fiecare lună, am ales produse cu preț mediu din trei supermarketuri din București (Carrefour, Auchan și Kaufland), conform marketplace-urilor online și am calculat media pentru prețul final. Rețeta după care ne-am ghidat se găsește aici.

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.    Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…