Skip to main content Scroll Top

Rețeta Bugetară August 2026: Ciorba Rădăuțeană

La finalul lunii august 2026, să pregătești o ciorbă rădăuțeană te costă 80,54 de lei, cu 2,03 lei mai puțin decât luna trecută. Este a patra scădere lunară consecutivă, iar de la vârful din aprilie  2026, coșul a coborât cu peste 13 lei. Însă față de acum un an, costul unei ciorbe este cu 19% mai mare.

De unde vine scăderea?

Aproape toată scăderea din august vine dintr-un singur ingredient. Prețul ardeiului gras roșu, aflat acum în plin sezon, s-a înjumătățit față de luna trecută (5,80 -> 2,76 lei). Restul mișcărilor sunt mici și se compensează reciproc: morcovii și piperul au scăzut ușor, în timp ce țelina (3,82 → 4,22 lei) și rădăcina de pătrunjel (5,99 → 6,49 lei) au urcat.

Puiul întreg, sarea, gălbenușurile și oțetul au rămas practic neschimbate. Este același tipar pe care l-am văzut toată vara: ieftinirile vin din legumele de sezon, iar acestea sunt trecătoare.

Ne așteptăm ca prețul coșului să crească din nou în lunile de toamnă.

Cum stăm față de anul trecut?

Comparativ cu august 2025, când același coș costa 67,59 de lei, prețul a crescut cu 19%. Creșterea rămâne inegală: puiul întreg costă, paradoxal, cu aproape 5% mai puțin decât acum un an. La polul opus, condimentele și produsele procesate s-au scumpit constant, precum oțetul (+44%) și gălbenușurile (+30%).

De ce s-au scumpit alimentele? 

Ciorba noastră măsoară doar ultimul an, dar scumpirile nu au început în august 2025. Sunt al doilea val dintr-o serie mai lungă de evenimente, care se vede clar în datele oficiale ale INS.

Primul val a venit odată cu criza energetică din 2021 și războiul din Ucraina. Inflația alimentară a urcat de la sub 2% în primăvara lui 2021 până la un vârf de 22,5% în ianuarie 2023, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. A urmat o temperare lentă, până la 1,1% în iunie 2024, punctul cel mai coborât dintre cele două valuri.

Al doilea val e cel pe care îl măsurăm noi. Din vara lui 2025, inflația alimentară a repornit, stârnită de două șocuri aproape simultane: liberalizarea prețului la energia electrică în iulie și majorarea TVA-ului, inclusiv la alimente, în august. Astfel, inflația alimentară a fost împinsă de la 7,7% la 8,9% în doar o lună. În iunie 2026, inflația alimentară anuală era de 5,75%, în scădere de la vârfurile din iarnă.

Dar o rată anuală mai mică nu înseamnă că prețurile scad, înseamnă doar că nu mai cresc la fel de repede. Comparația se face cu vara lui 2025, când prețurile săriseră deja brusc; raportat la un nivel deja ridicat, creșterea de acum pare mai mică. Prețurile rămân sus, doar că urcă mai lent.

Sursa datelor oficiale: INS, Tempo-Online, seria IPC102E.

Coșul nostru și statistica oficială

Coșul nostru arată o creștere mai mare decât media oficială pentru alimente și e firesc să fie așa. Are paisprezece produse, neponderate, dominate de carne, lactate și legume proaspete, exact categoriile cele mai volatile, urmărite în doar trei supermarketuri bucureștene. Indicele INS acoperă sute de produse, ponderate după consumul real, la nivel național.

Diferențele se văd și pe produse. La puiul întreg, coșul nostru arată o scădere de aproape 5% față de anul trecut, în timp ce INS raportează carnea de pasăre în creștere cu 6,7%, o diferență explicabilă prin faptul că urmărim produse specifice în trei magazine, nu media națională. La ouă și lactate, direcția e aceeași, dar amplitudinea diferă.

Despre prețuri și cantități

Coșul nostru nu este cel mai ieftin posibil și nu este o rețetă de gătit. Pentru fiecare ingredient alegem o variantă cu preț mediu de piață, nici cea mai ieftină, nici cea mai scumpă, și urmărim aceleași produse, în aceleași cantități, în fiecare lună.

Tocmai pentru că ținem totul fix, putem măsura cât se schimbă prețul în timp, fără ca alegerea ofertelor sau variația rețetei să distorsioneze rezultatul. Dacă am vâna cele mai mici prețuri de fiecare dată, am măsura priceperea la cumpărături, nu inflația.

Notă: în august 2026, unele produse nu erau disponibile în toate cele trei magazine, iar media a fost calculată din prețurile disponibile.

Ingrediente Cantitate Medie august 2026
Pui întreg 1 bucată 24.59
Morcovi 3 bucăți 1.71
Rădăcină de pătrunjel 2 bucăți 6.49
Ceapă 1 bucată 0.53
Ardei gras roșu 1 bucată 2.76
Țelină mică 1 bucată 4.22
Păstârnac 1 bucată 1.83
Sare după gust 5.39
Piper 1 plic 2.99
Usturoi 6 căței 2.32
Gălbenușuri de ou 2 bucăți 2.95
Oțet după gust 4.99
Smântână pentru gătit 400 ml 18.33
Frunze de pătrunjel 1 legătură 1.46
Total 80.54

 


Ca în fiecare lună, am ales produse cu preț mediu din trei supermarketuri din București (Carrefour, Auchan și Kaufland), conform marketplace-urilor online, și am calculat media pentru prețul final. Rețeta după care ne-am ghidat se găsește here.

 

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

La finalul lunii august 2026, să pregătești o ciorbă rădăuțeană te costă 80,54 de lei, cu 2,03 lei mai puțin decât luna trecută. Este a patra scădere lunară consecutivă, iar de la vârful din aprilie  2026, coșul a coborât cu peste 13 lei. Însă față de acum un an, costul unei ciorbe este cu 19% mai mare. De unde vine scăderea? Aproape toată scăderea din august vine dintr-un singur ingredient. Prețul ardeiului gras roșu, aflat acum în plin sezon, s-a înjumătățit față de luna trecută (5,80 -> 2,76 lei). Restul mișcărilor sunt mici și se compensează reciproc: morcovii și piperul au scăzut ușor, în timp ce țelina (3,82 → 4,22 lei) și rădăcina de pătrunjel (5,99 → 6,49 lei) au urcat. Puiul întreg, sarea, gălbenușurile și oțetul au rămas…

România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.    Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…