Skip to main content Scroll Top

Rețeta Bugetară: Un an de măsuri fiscale, măsurat într-o oală de ciorbă

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%.

În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie. 

Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect imediat nu înseamnă absența efectului.

După șocul din toamnă, prețul a continuat să crească, dar în ritm temperat: 83,25 lei în noiembrie, 84,98 în ianuarie, 88,91 în februarie și 90,01 în martie. Vârful a venit în aprilie 2026, cu 93,75 de lei, cel mai scump coș din toată seria, cu 38% peste punctul de plecare. Cel mai contraintuitiv rezultat al anului este puiul întreg, singurul ingredient mai ieftin decât acum un an. La polul opus, ardeiul gras roșu s-a scumpit cu peste 120%, iar smântâna cu o treime.

Din luna mai încoace, prețul scade constant, cu peste 11 lei față de vârf. Corecția vine preponderent din legumele intrate în sezon. Produsele procesate, în schimb, nu s-au clintit: smântâna pentru gătit stă la același preț din luna mai. Este o ușurare sezonieră, nu o inversare de trend. La iarnă, când legumele ies din sezon, ne așteptăm ca prețurile să crească din nou.

Două precizări privind metodologia

În septembrie 2025, am schimbat modul de colectare a datelor, motiv pentru care am recalculat retroactiv valorile din iulie și august, astfel încât întreaga serie să fie comparabilă. 

A doua precizare privește o limită care ne însoțește în continuare. Urmărim produse din marketplace-urile online, iar acestea ies uneori din stoc. Când se întâmplă, alegem un înlocuitor, iar diferența de preț dintre produsul vechi și cel nou intră în serie ca și cum ar fi o scumpire, deși este o schimbare de produs. Este o problemă cunoscută în construcția indicilor de preț pe care institutele de statistică o corectează prin proceduri dedicate. Cel mai vizibil caz la noi este sarea, unde produsul urmărit s-a schimbat în februarie 2026 și prețul a sărit brusc, rămânând apoi complet plat. Fără acest efect, creșterea anuală ar fi de aproximativ 17% în loc de 22%.

De la ediția următoare, vom raporta prețurile la unitatea de măsură, nu la ambalaj. Vom nota atât prețul produsului vechi, cât și pe cel al înlocuitorului, atunci când unul iese din stoc, și vom scrie specificații mai precise pentru fiecare ingredient. 

Despre prețuri și cantități

Coșul nostru nu este cel mai ieftin posibil și nu este o rețetă de gătit. 

 

Pentru fiecare ingredient alegem o variantă cu preț mediu de piață, nici cea mai ieftină, nici cea mai scumpă, și urmărim aceleași produse, în aceleași cantități, în fiecare lună. Tocmai pentru că ținem totul fix, putem măsura cât se schimbă prețul în timp, fără ca alegerea ofertelor sau variația rețetei să distorsioneze rezultatul. Dacă am vâna cele mai mici prețuri de fiecare dată, am măsura priceperea la cumpărături, nu inflația.

Ce spune asta despre puterea de cumpărare?

De la 1 iulie 2026, salariul minim net a crescut cu 125 de lei. Pus lângă cei 14,74 lei cu care s-a scumpit o singură rețetă într-un an, raportul pare rezonabil, până ne amintim că aceasta este o singură rețetă, gătită o singură dată. Într-o lună, un buget alimentar include zeci de preparate și sute de ingrediente, iar cele care s-au scumpit cel mai mult, lactatele și legumele proaspete, sunt exact cele pe care e cel mai greu să le eviți. 

Notă: datele pentru decembrie 2025 lipsesc din serie.

Ingrediente Cantitate Medie iulie 2026
Pui întreg 1 bucată 24.59
Morcovi 3 bucăți 1.89
Rădăcină de pătrunjel 2 bucăți 5.99
Ceapă 1 bucată 0.54
Ardei gras roșu 1 bucată 5.80
Țelină mică 1 bucată 3.82
Păstârnac 1 bucată 1.70
Sare după gust 5.32
Piper 1 plic 3.11
Usturoi 6 căței 2.15
Gălbenușuri de ou 2 bucăți 2.95
Oțet după gust 4.99
Smântână pentru gătit 400 ml 18.23
Frunze de pătrunjel 1 legătură 1.49
Total 82.57

 

Rețetele bugetare anterioare:


Ca în fiecare lună, am ales produse cu preț mediu din trei supermarketuri din București (Carrefour, Auchan și Kaufland), conform marketplace-urilor online și am calculat media pentru prețul final. Rețeta după care ne-am ghidat se găsește here.

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…

Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică.    Raport (PDF)   Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Eliminarea declarației publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de…