Primăria Municipiului București și-a publicat bugetul local pe 17 aprilie 2026, cu 6 zile întârziere față de termenul legal. Calendarul bugetelor locale depinde, anual, de adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat. 

Primăria a anunțat organizarea unei dezbateri publice, care va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10:00, în Sala de Consiliu a Primăriei Generale a Municipiului București (PMB). 

---

Acestea sunt cele trei lucruri esențiale despre bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026. Tot restul — cifrele, tabelele, proiectele de investiții — vine să susțină și să nuanțeze aceste trei realități.

Bani în plus — dar nu din merit propriu Creșterea bugetului cu 1,74 miliarde lei vine din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit — nu din performanța primăriei, ci din rezultatul referendumului local din 2024. Banii sunt ai cetățenilor printr-un vot. Acum trebuie urmărit ce se face cu ei.

56% din buget merge la STB și Termoenergetica Transportul rutier și energia termică absorb 4,82 miliarde lei — mai mult de jumătate din bugetul local. Cea mai mare parte sunt subvenții operaționale, nu investiții. Atâta timp cât această structură nu se schimbă, Bucureștiul nu se poate dezvolta.

Bugetul a fost publicat ca PDF scanat Un PDF scanat nu poate fi analizat automat. Un buget de 12 miliarde de lei merită mai mult decât asta de la administrația care îl gestionează.

 

Analiză Buget PMB 2026

 

---

Proiectul de buget pentru 2026 totalizează 12,88 miliarde lei la nivelul bugetului general centralizat, dintre care 8,49 miliarde lei reprezintă bugetul local gestionat direct de Primărie. Față de ce s-a cheltuit efectiv în 2025, aceasta înseamnă o creștere de peste 45%. Față de bugetul inițial din 2025, creșterea este de 17%. 

Dar cifrele mari din proiectele de buget ascund adesea un pattern îngrijorător, pe care îl sperăm să fie rupt în acest an. În 2025, PMB a cheltuit sub 73% din bugetul local rectificat. La investiții, rata de execuție a fost sub 50%. La proiectele cu finanțare europeană, aproximativ o treime. Bugetul 2026 propune creșteri masive exact la aceste capitole — fără nicio explicație publică privind ce se schimbă structural în capacitatea de implementare. 

Structura cheltuielilor ilustrează și ea câteva priorități clare — și câteva absențe notabile. Peste jumătate din bugetul local (56,7%) este absorbit de două domenii: transportul rutier (2,49 miliarde lei) și energia termică (2,33 miliarde lei). Ambele sunt domenii în care Primăria subvenționează masiv servicii publice esențiale — biletul de călătorie și factura la căldură — menținând prețurile artificiale în jos prin transferuri bugetare de miliarde de lei anual. 

Pe partea de venituri, dependența structurală a PMB de cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit — care acoperă aproape trei sferturi din bugetul local și aproape jumătate din cel general — rămâne principala vulnerabilitate a finanțelor municipale. 

Majorarea cu 1,74 miliarde lei a veniturilor din cote și sume defalcate din impozitul pe venit în anul 2026 reflectă, în esență, respectarea parțială a rezultatului referendumului local organizat în 2024. Banii în plus sunt de fapt sume care altfel ar fi ajuns în bugetele primăriilor de sector, care, deși nu sunt lipsite de responsabilități, nu au povara celor două categorii mari de subvenții plătite anual de PMB: pentru energie termică și pentru transportul în comun. 

În noiembrie 2024, bucureștenii au validat toate cele trei întrebări ale referendumului local, inclusiv cea referitoare la repartizarea impozitului pe venit între Primăria Generală și sectoare. 

Deși rezultatul a fost validat democratic, modificările legislative necesare pentru aplicarea lui integrală nu au fost operate în 2025. Totuși, în construcția bugetului de stat pentru 2026, mecanismul de repartizare a fost modificat parțial prin amendamente parlamentare: decizia privind distribuirea cotei de 85% din impozitul pe venit între Primăria Generală și primăriile de sector a fost transferată de la Guvern către Consiliul General al Municipiului București, iar pentru județul Ilfov a fost introdusă o cotă de 1% din impozitul pe venit destinată dezvoltării.

Aceste modificări nu echivalează cu o implementare completă a referendumului, dar reprezintă un prim pas prin care bugetul de stat recunoaște, cel puțin parțial, voința exprimată de bucureșteni. 

Nu în ultimul rând, transparența bugetară lasă de dorit. PMB nu și-a publicat bugetul într-un format deschis care să permită analiza rapidă a datelor. Mai mult, formatul a regresat față de anul anterior: de la un PDF în care putea fi utilizată funcția de căutare la un PDF scanat, practic imposibil de analizat automat. Într-un oraș în care bugetul depășește 12 miliarde lei, accesul real al cetățenilor la informație nu ar trebui să depindă de capacitatea de a descifra manual sute de pagini de tabele scanate. 

Analiza de față își propune să facă exact asta: să traducă cifrele din bugetul PMB în informații utile, comparând propunerile pentru 2026 cu execuția reală din 2025 și cu bugetul rectificat al anului trecut, atât la nivelul bugetului general centralizat, cât și al bugetului local gestionat direct de Primărie. 

Analiza bugetului general centralizat al PMB 

PE SCURT: PMB propune cel mai mare buget din istoria Capitalei: 12,88 miliarde lei, cu 26% mai mult decât s-a cheltuit efectiv în 2025. Dar și în 2025 a promis mai mult decât a livrat. Întrebarea nu este bugetul, cât este bugetul?! — ci cât din el se va realiza. 

 

În 2026, PMB estimează un buget general centralizat de 12,88 miliarde lei (atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli), dintre care aproape 66% (8,49 miliarde lei) reprezintă bugetul local, adică bugetul gestionat direct de Primăria Capitalei. Bugetul pentru acest an este mai mare decât estimarea pentru anul 2025 și decât execuția anului trecut. În ultima rectificare bugetară, din 23 decembrie 2025, PMB creștea bugetul general la peste 12,67 miliarde lei atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli. Paradoxal, deși la finalul anului PMB și-a majorat propriile estimări prin rectificarea bugetului, execuția reală a fost sub ambele ținte: încasări și cheltuieli mai mici chiar și față de bugetul inițial. 

Miliarde lei	Buget inițial 2025	Buget rectificat 2025 (ultima rectificare din 23 decembrie)	Execuție 2025	Proiect buget 2026
Venituri	11	12,67	10,29	12,88
Cheltuieli	11	12,67	10,22	12,88

 

Comparativ cu bugetul inițial din 2025, propunerile pentru 2026 (atât venituri, cât și cheltuieli) sunt mai mari cu 1,87 miliarde lei, reprezentând o creștere de 17,07%. Față de execuția bugetară de la finalul anului trecut, bugetul veniturilor pentru anul 2026 este mai mare cu peste 25%, iar bugetul cheltuielilor crește cu aproximativ 26%. 

Veniturile bugetului general centralizat 

Veniturile bugetului general centralizat al PMB cresc în proiectul de buget pentru anul 2026 la 12,88 miliarde lei, de la 10,3 miliarde lei încasate efectiv în 2025 (+25%). Această majorare se datorează, în principal, cotelor și sumelor defalcate din impozitul pe venit, din care se vor încasa cu 1,74 miliarde lei în plus în 2026. 

Bugetul veniturilor se împarte, pe categorii mari, în: 

• Venituri curente – estimate la 8,65 miliarde lei; 
• Venituri din capital – buget de 2,3 milioane lei; 
• Operațiuni financiare: 1,46 miliarde lei; 
• Subvenții: 2,19 miliarde lei; 
• Sume primite de la UE în contul plăților efectuate: 0,57 miliarde lei. 

Cel mai mare capitol de venituri este reprezentat de veniturile curente, bugetate la 8,65 miliarde lei, care se împart în: 

• 6,5 miliarde lei venituri fiscale (gestionate în totalitate la nivelul primăriei); 
• 2,14 miliarde lei venituri nefiscale (dintre care numai 0,19 miliarde lei gestionate direct de către PMB). 

Veniturile fiscale includ, ca cea mai mare sursă de încasări, cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, care cresc anul acesta la aproape 6,28 miliarde lei pentru PMB, de la 4,54 miliarde în execuția bugetară din 2025. Creșterea de 38,3% suplimentează bugetul PMB cu 1,74 miliarde lei (față de încasările din 2025), ca urmare a respectării parțiale a rezultatelor referendumului local organizat în 2024. De altfel, cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit acoperă aproape jumătate (48,7%) din bugetul total al capitalei. 

O altă sursă importantă de venit pentru bugetul PMB este reprezentată de veniturile nefiscale, cu un buget estimat de 2,14 miliarde lei în 2026, mai mare cu 16,3% față de încasările de 1,84 miliarde lei realizate în 2025.  

Bugetul pentru subvenții, în valoare de aproape 2,19 miliarde lei pentru 2026, este mai mic decât estimarea de 2,23 miliarde lei din ultima rectificare din 2025. Bugetul subvențiilor se împarte în: 

• Subvenții de la bugetul de stat: 1,1 miliarde lei bugetate pentru 2026 (scădere de 12% față de bugetul din 2025) 
• Subvenții de la alte administrații: 1,08 miliarde lei bugetate (creștere de 11,3% față de bugetul din 2025). 

Anul trecut, din subvențiile de la bugetul de stat s-au încasat 519 milioane lei, mult sub estimarea de 1,25 miliarde lei din ultima rectificare bugetară (41,5% încasări reale față de buget propus).  

De asemenea, bugetul pentru operațiunile financiare scade în 2026 la 1,46 miliarde lei, de la un buget de 1,86 miliarde lei în 2025, însă crește comparativ cu execuția anului trecut în sumă de 1,17 miliarde. 

Cheltuielile bugetului general centralizat 

Cheltuielile prognozate în bugetul general al PMB pentru anul 2026 se ridică la 12,88 miliarde lei, o creștere de 26% față de execuția anului trecut. O bună parte din cheltuieli (8,5 miliarde lei)  este gestionată direct de către Primărie, în timp ce aproximativ 5,8 miliarde lei sunt gestionate de instituțiile subordonate.  

Cea mai mare parte din cheltuielile prognozate în bugetul general reprezintă cheltuieli curente, în valoare totală de 10,99 miliarde lei (85,3% din total), în timp ce cheltuielile de capital (investițiile) sunt bugetate la 1,58 miliarde lei. 

Cele mai mari categorii de cheltuieli curente sunt în proiectul de buget pentru anul 2026: 

1. Subvențiile – 2,77 miliarde lei; 
2. Bunuri și servicii – 2,77 miliarde lei; 
3. Cheltuielile de personal – 2,33 miliarde lei; 
4. Proiecte cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) postaderare – 1,88 miliarde lei. 

Bugetul pentru subvenții scade cu 7,6% față de ultima rectificare din 2025, când erau prognozate la 3 miliarde lei, însă crește față de cheltuielile reale din execuția anului trecut (2,57 miliarde lei cheltuiți). 

Pentru bunuri și servicii, la nivelul bugetului general al PMB s-au cheltuit 1,63 miliarde lei în 2025, ceea ce înseamnă că bugetul pentru acest an crește cu aproape 70% față de cheltuielile reale de anul trecut. Cresc, de asemenea, și cheltuielile de personal, cu 9,3% față de cele 2,13 miliarde lei cheltuite în 2025.  

Anul trecut nu a fost respectat nici bugetul pentru proiecte cu finanțare din FEN, pentru care se alocaseră 1,32 miliarde lei și din care s-au cheltuit 0,44 miliarde, adică aproximativ o treime din buget. Astfel, bugetul pentru anul 2026, deși numai puțin mai mare față de previziunile pentru anul trecut, depășește execuția reală cu peste 327%.  

Cheltuielile de capital, în valoare de 1,58 miliarde lei, cresc în bugetul pe 2026 cu 37,4% față de ultima rectificare din 2025. Totuși, deși bugetul pe anul 2025 era de 1,15 miliarde lei pentru cheltuielile de capital, execuția reală a fost de numai 0,54 miliarde lei (sub jumătate din buget). Astfel, cheltuielile de capital planificate pentru acest an sunt aproape de trei ori mai mari față de realizările din anul trecut. 

Ce cheltuieli cresc semnificativ în bugetul pentru 2026 față de execuția pe 2025? 

Cele mai importante creșteri în bugetul general al Primăriei Capitalei se remarcă pentru:  

• Investițiile cresc de aproape 5 ori, de la 0,5 miliarde lei în 2025 la 2,5 miliarde lei în 2026. 
• Cheltuielile din fonduri europene: creștere de la 0,4 miliarde lei la 1,88 miliarde lei. 
• Cheltuielile pentru bunuri și servicii – creștere de aproximativ 70%, de la 1,6 miliarde lei, la 2,77 miliarde lei. 

Aceste creșteri nu indică neapărat o nevoie de alocări mai mari în 2026, ci pot semnifica o supraestimare a bugetului. În cazul bunurilor și serviciilor și în cazul FEN, diferențele între proiectul de buget pentru 2026 și bugetul anului 2025 nu sunt la fel de dramatice ca diferența față de execuția anului trecut. Totuși, cheltuielile de capital sunt mai mult decât duble chiar și atunci când le comparăm cu bugetul din 2025, nu cu execuția. 

Bugetul local (sumele gestionate direct de primărie) 

Pentru acest an, Primăria Generală a Municipiului București estimează un buget local de 8,49 miliarde lei (atât venituri, cât și cheltuieli). Proiectul de buget este mai mare atât față de bugetul inițial din 2025 (7,31 miliarde), cât și puțin crescut față de bugetul rectificat în decembrie (8,09 miliarde lei). Deși anul trecut Primăria Capitalei estima că va încasa și că va cheltui peste 8 miliarde lei, execuția s-a plasat sub estimările inițiale. În 2025, PMB a încasat la bugetul local 6,98 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au fost de 5,85 miliarde. 

Astfel, proiectul de buget local pentru anul 2026 este mai mare cu 21,4% față de veniturile încasate efectiv în 2025, respectiv cu 45,2% mai mare față de cheltuielile reale de anul trecut. 

 

Veniturile bugetului local 

Pentru anul 2026, Primăria Generală a Capitalei estimează că va încasa 8,49 miliarde lei în bugetul local. Aproape trei sferturi din venituri sunt asigurate de cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, în valoare de 6,27 miliarde lei, în timp ce subvențiile de la bugetul de stat și de la alte administrații aduc 1,23 miliarde lei la bugetul local. 

Primăria Capitalei ar urma să primească în 2026 subvenții de la bugetul de stat în valoare totală de 1.070.927.420 lei – bani destinați pentru: 

• Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare – peste 0,2 miliarde lei; 
• Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic: 9.110.000 lei 
• Subvenții „conform contractelor încheiate cu direcțiile de sănătate publică”: 0,15 miliarde lei; 
• Alocări de sume din granturi PNRR: 0,15 miliarde lei 
• Alocări de sume din componenta de împrumut a PNRR: 960.000 lei 
• „Subvenții de la bugetul de stat necesare susținerii derulării proiectelor finanțate din FEN postaderare, aferente perioadei 2021-2027”: 0,54 miliarde. 

Cheltuielile bugetului local 

În 2026, Primăria Generală a Municipiului București prevede un buget local (gestionat direct de primărie) de 8,49 miliarde lei, mai mare cu peste 45% față de execuția de la finalul anului trecut. În bugetul local pentru acest an, topul celor mai mari categorii de cheltuieli include: 

• Subvențiile – buget de 2,57 miliarde lei. 
• Transferurile între unități ale administrației publice – peste 1,8 miliarde. 
• Proiectele cu finanțare din FEN – 1,09 miliarde lei. 
• Cheltuieli de capital (investiții) – 1,08 miliarde. 

Pentru bunuri și servicii, Primăria estimează că va cheltui 0,47 miliarde în 2026, în timp ce bugetul pentru personal este de 0,33 miliarde lei. Ambele sume se plasează sub nivelul bugetat pentru anul 2025, când pentru bunuri și servicii se alocau 0,58 miliarde lei, iar pentru personal 0,46 miliarde.  

Față de bugetul rectificat al anului trecut, creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate la transferurile între unități ale administrației publice (+50,55%), la proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă (+7,92%) și la dobânzi (+11,69%). Acestea din urmă ajung la 0,34 miliarde lei în 2026. 

Comparativ cu execuția din 2025, imaginea este și mai pregnantă: aproape toate categoriile de cheltuieli înregistrează creșteri semnificative față de sumele efectiv cheltuite anul trecut. Transferurile cresc cu 171,80%, cheltuielile de capital aproape se cvadruplează (+323,05%), iar proiectele cu finanțare europeană se dublează față de execuție (+148,04%). Această diferență mare între execuție și buget nu este neapărat o surpriză — execuția din 2025 a fost în general scăzută față de prevederile inițiale, în special la capitolele de investiții și fonduri europene, unde PMB a cheltuit doar 0,44 miliarde din cei 1,01 miliarde bugetați. 

O categorie care merită atenție este asistența socială, al cărei buget a scăzut la zero în 2026, față de 0,40 miliarde lei bugetate în 2025 — semn că aceste cheltuieli au fost probabil transferate către alte instituții subordonate. 

Subvențiile, deși rămân cea mai mare categorie de cheltuieli, scad ușor față de bugetul rectificat 2025 (-9,88%), dar execuția din 2025 a fost aproape integrală (2,58 miliarde cheltuite din 2,85 miliarde bugetate), ceea ce sugerează că această categorie funcționează predictibil și este dimensionată realist.  

*sumele sunt exprimate în miliarde lei	Buget rectificat 2025	Execuție 2025	Buget 2026	Diferențe buget 2025 – buget 2026	Diferențe execuție 2025 – buget 2026
Cheltuieli de personal	0.46	0.16	0.34	-26.86%	107.30%
Bunuri și servicii	0.58	0.16	0.47	-19.45%	185.87%
Dobânzi	0.30	0.30	0.34	11.69%	11.81%
Subvenții	2.85	2.58	2.57	-9.88%	-0.19%
Transferuri între unități alte administrației publice	1.20	0.66	1.80	50.55%	171.80%
Alte transferuri	0.04	0.03	0.06	52.53%	130.23%
Proiecte cu Finanțare din FEN postaderare	1.01	0.44	1.09	7.92%	148.04%
Asistență socială	0.40	0.00	0.00	-100.00%	100.00%
Alte cheltuieli	0.26	0.25	0.26	-0.66%	4.93%
Proiecte cu finanțare din granturi PNRR	0.11	0.00	0.16	48.73%	100.00%
Proiecte cu finanțare din împrumuturi PNRR	0.04	0.00	0.00	-100.00%	100.00%
Cheltuieli de capital	0.68	0.26	1.09	60.37%	323.05%
Operațiuni financiare	0.17	1.02	0.32	89.97%	-68.73%

Cum se împart banii din bugetul local pe domenii? 

Peste jumătate (56,7%) din bugetul local disponibil pentru anul 2026 este destinat cheltuielilor pentru transportul rutier și pentru energie termică: 

• Transportul rutier – 2,49 miliarde lei; 
• Energia termică – 2,33 miliarde lei. 

Pentru transportul rutier, bugetul de 2,49 miliarde lei se împarte în: 1,96 miliarde lei pentru transport în comun, respectiv 0,53 miliarde lei pentru străzi. În ultima rectificare pentru bugetul pentru anul 2025, domeniul transportului rutier avea alocat un buget de 2,05 miliarde lei, iar execuția reală a fost de 1,93 miliarde. Astfel, bugetul pentru acest an crește cu 29% față de sumele cheltuite pentru transport rutier în anul 2025. 

Sumele alocate pentru transportul în comun, în valoare totală de 1,96 miliarde, sunt destinate, în bună măsură (1,37 miliarde lei, respectiv aproape 70%) pentru subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif, care în realitate asigură funcționarea transportului public în comun fără o majorare astronomică a prețului biletului de călătorie. Tot pentru domeniul transportului în comun se alocă 0,4 miliarde lei pentru proiecte cu finanțare din FEN, iar 0,07 miliarde lei sunt alocate pentru proiecte finanțate din granturi PNRR. 

De asemenea, bugetul pentru energie termică este similar cu alocările de anul trecut, când se bugetaseră 2,34 miliarde lei, însă crește cu 36,2% față de cheltuielile efective (1,71 miliarde lei) din 2025. Bugetul pentru domeniul „energie termică” se împarte astfel: 

• 51% pentru subvenții, în valoare de 1,19 miliarde lei; 
• 27,4% pentru proiecte cu finanțare din FEN, în sumă de 0,64 miliarde; 
• 13,7% pentru proiecte de investiții (cheltuieli de capital), în valoare de 0,32 miliarde lei; 
• 7,9% pentru alte tipuri de cheltuieli.

*sumele sunt exprimate în miliarde lei   Domeniu	Buget rectificat 2025	Execuție 2025	Buget 2026	Diferențe buget 2025 – buget 2026	Diferențe execuție 2025 – buget 2026
Autorități executive	0.55	0.48	0.52	-5.34%	9.02%
Alte servicii publice generale	0.09	0.62	0.07	-25.99%	-89.42%
Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi	0.30	0.30	0.35	14.42%	14.60%
Apărare	0.00	0.00	0.00	-96.69%	-86.99%
Ordine publică și siguranță națională	0.07	0.07	0.08	15.55%	26.91%
Învățământ	0.06	0.05	0.06	-2.00%	11.50%
Sănătate	0.77	0.00	0.72	-6.19%	-291615.85%
Cultură, recreere și religie	0.65	0.44	0.62	-3.91%	42.76%
Asigurări și asistență socială	0.60	0.00	0.47	-21.90%	100.00%
Locuințe, servicii și dezvoltare publică	0.36	0.20	0.57	59.18%	181.79%
Protecția mediului	0.24	0.13	0.20	-15.05%	58.57%
Thermal energy	2.34	1.71	2.33	-0.41%	35.98%
Protecția plantelor și carantina fitosanitară	0.00	0.00	0.00	-53.74%	-593529.35%
Transporturi	2.06	1.85	2.50	21.37%	35.34%
Turism	0.00	0.00	0.00	-63.33%	511.38%

 

Pe locurile următoare după transport și energie termică se situează: 

• Sănătatea – 0,72 miliarde lei 
• Cultură, recreere și religie – 0,62 miliarde lei 
• Asigurări și asistență socială – 0,47 miliarde lei 
• Locuințe, servicii și dezvoltare publică – 0,57 miliarde lei 
• Autorități executive – 0,52 miliarde lei 

Sănătatea și cultura sunt, după transport și termoficare, cele mai mari consumatoare de resurse din bugetul propriu al PMB, cu alocări de 0,72 și, respectiv, 0,62 miliarde de lei. Față de bugetul rectificat din 2025, ambele domenii înregistrează scăderi ușoare (-6,19% și respectiv -3,91%). Cultura crește cu 42,76% față de execuție, în linie cu tendința generală de subestimare a cheltuielilor efective. 

Bugetul pentru domeniul sănătății (0,72 miliarde lei) se împarte astfel: 

• 0,19 miliarde lei pentru spitale generale, aproape în totalitate transferuri; 
• 0,54 miliarde lei pentru alte instituții și acțiuni sanitare, incluzând cheltuieli de personal (0,15 mld), cheltuieli cu bunuri și servicii (0,1 mld lei), dar și investiții (0,07 mld lei din FEN, respectiv 0,19 mld cheltuieli de capital). 

Cele 0,62 miliarde lei destinate domeniului larg „cultură, recreere și religie” se împart între: 

• Cheltuieli pentru servicii culturale – 0,4 miliarde lei, respectiv 64,5%. Acestea includ, printre altele, instituțiile publice de spectacole și concerte (0,22 mld); 
• Servicii recreative și sportive – 0,2 miliarde lei. 

Domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice înregistrează cea mai mare creștere procentuală față de bugetul rectificat 2025 din categoriile semnificative: +59,18%, ajungând la 0,57 miliarde lei. Față de execuția din 2025 (0,20 miliarde), creșterea este și mai accentuată (+181,79%). Banii pentru acest domeniu se împart astfel: 

• 0,15 miliarde lei pentru locuințe, din care 0,11 miliarde lei pentru dezvoltarea sistemului de locuințe destinați aproape în totalitate transferurilor către alte instituții publice; 
• Iluminat public și electrificări – 0,29 miliarde lei; 
• Alimentare cu apă – 0,02 miliarde. 

Protecția mediului primește un buget de 0,2 miliarde lei în anul 2026, din care numai 0,05 miliarde lei pentru reducerea și controlul poluării, 0,05 miliarde lei pentru salubritate, 0,05 pentru canalizare și tratarea apelor reziduale și 0,02 miliarde lei pentru alte servicii în domeniul protecției mediului. 

Ce investiții își propune Primăria Capitalei în 2026? 

Proiectul bugetului de investiții publice prevede cheltuieli de 2,85 miliarde lei pentru anul 2026 și credite de angajament (limita până la care se pot crea obligații de plată pentru anii următori) de 13,86 miliarde. Programul de investiții prevăzut în bugetul PMB indică o prioritate crescută pentru infrastructura rutieră (2,43 miliarde pentru transport), în timp ce reabilitarea sistemului de termoficare rămâne pe locul al doilea, cu un buget de 0,8 miliarde lei în 2026. Cele două domenii – trafic și termoficare – reprezintă, de altfel, principalele preocupări ale bucureștenilor. 

Majoritatea sumei de bani pentru investiții (2,43 miliarde lei, respectiv 85,2%) este destinată pentru obiective de investiții în continuare, adică pentru acele proiecte care au început în anii precedenți și continuă în 2026. Pentru obiectivele de investiții se alocă un buget de 0,2 miliarde lei, iar pentru alte cheltuieli de investiții (ex: dotări independente sau studii de prefezabilitate) un buget de 0,22 miliarde. 

Investiții în domeniul transporturilor 

Peste trei sferturi din bugetul investițiilor este destinat domeniului transporturilor, cu o alocare totală de 2,2 miliarde lei pentru acest an. Această sumă se împarte între „transport în comun” (0,11 miliarde lei) și domeniul „străzi” (2,08 miliarde). 

Pentru transportul în comun, cele 0,11 miliarde lei se împart între trei proiecte de investiții publice: 

1. „Modernizarea sistemului de transport public cu tramvaiul de la nivelul Municipiului București” – buget de 110.692.000 lei în 2026. Acest proiect a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 504/27.11.2025, iar până la finalul anului trecut au fost cheltuite 1,1 miliarde lei. 
2. „Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public prin achiziția unui număr de 22 de troleibuze din gama de 12 m cu autonomie de minim 20 km” (aprobat din HCGMB nr. 42/02.03.2023) – buget de 4.000 lei în 2026. Până la finalul anului 2025, pentru acest proiect s-au cheltuit 0,08 miliarde lei. 
3. „Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru regiunea București – Ilfov – Informarea călătorilor în stațiile de transport public” – proiect aprobat prin HCGMB nr. 270/ 30.07.2025. Un buget de 2.000 lei în 2026 și o execuție de 588.000 lei până la finalul anului 2025. 

Bugetul investițiilor pentru subdomeniul „străzi”, în sumă de 2,08 miliarde lei, reprezintă 72,9% din întregul buget prevăzut de PMB pentru investiții în anul 2026. Suma se împarte între 9 proiecte, dintre care cele mai mari presupun: 

1. 0,33 miliarde lei pentru „Penetrație Splaiul Independeței-Ciurel-Autostrada-București-Pitești”, pentru care s-au cheltuit alte 0,33 miliarde lei până la finalul anului 2025 
2. 0,25 miliarde lei „Reabilitare sistem rutier și linii de tramvai Reabilitare unica Sos Pantelimon” aprobat prin HCGMB 195/2007, pentru care se cheltuiseră 0,25 miliarde lei până la finalul anului trecut; 
3. 0,19 miliarde lei pentru un proiect aprobat acum două decenii: „Străpungere Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu” (HCGMB 265/2006). Până la finalul anului 2025 se cheltuiseră 0,19 miliarde lei. 

Bugetul de 0,83 miliarde lei pentru energie termică este destinat în totalitate proiectelor de investiții începute în anii anteriori, pentru care s-au cheltuit, cumulat, până la finalul lui 2025, 1,88 mld lei. Acestea presupun, în principal, reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București, dar și modernizarea unor magistrale. 

Concluzie 

În 2025, PMB a cheltuit sub 73% din bugetul local rectificat. La investiții, rata de execuție a fost sub 50%, iar la proiectele cu finanțare europeană, de aproximativ o treime. Cu alte cuvinte, administrația nu a reușit să cheltuiască banii pe care i-a avut la dispoziție, în special pe segmentele care ar fi generat valoare pe termen lung. Bugetul pe 2026 propune creșteri și mai mari la aceste capitole – cheltuieli de capital aproape de trei ori mai mari decât execuția din 2025, fonduri europene de două ori mai mari. 

Structura cheltuielilor reflectă, în continuare, rigiditatea cronică a finanțelor Capitalei. Peste 85% din bugetul general centralizat este destinat cheltuielilor curente, iar la nivelul bugetului local, transportul rutier și energia termică absorb împreună 56,7% din total. Subvențiile pentru transportul în comun și pentru termoficare sunt esențiale pentru viața de zi cu zi a bucureștenilor, dar mențin Primăria într-o logică de funcționare care lasă puțin spațiu pentru investiții și dezvoltare urbană. 

În fine, regresul în materie de transparență bugetară – de la un PDF cu funcție de căutare, la un document scanat, este o problemă pe care multe primării din România o pun în fața cetățeanului și a accesibilității acestuia la date bugetare. Un buget de 12 miliarde de lei ar trebui să fie publicat într-un format deschis, ușor de analizat și de verificat de oricine. Transparența nu este un „nice to have” al organizațiilor civice, ci o condiție minimă pentru ca dezbaterea publică – inclusiv cea din 30 aprilie – să fie una informată. 

Analiza de față nu înlocuiește o dezbatere bugetară reală, dar oferă un punct de plecare pentru oricine dorește să înțeleagă cum sunt cheltuiți banii publici în capitala României și unde sunt locurile în care administrația trebuie monitorizată pe parcursul execuției bugetare.