Principalele constatări 

📋 Ce arată execuția bugetară după primele patru luni din 2026 

Deficitul s-a înjumătățit față de anul trecut, dar nu e (încă) un motiv de sărbătorit. La finalul lunii aprilie, deficitul bugetar era de -1,17% din PIB, față de -2,92% în aceeași perioadă din 2025. Pe hârtie, unul dintre cele mai bune începuturi de an din ultimii ani. Argumentul cu adevărat convingător nu este procentul în sine, ci faptul că decalajul față de 2025 s-a mărit după ce regula de 1/12 a dispărut: 1,75 puncte procentuale la finalul lui aprilie, față de 1,25 la finalul lui martie. Asta arată că tendința este reală, nu doar un efect mecanic de calendar. 

Cifrele trebuie citite cu precauție. Aproape tot primul trimestru, România a funcționat fără buget aprobat, sub regula de 1/12: o constrângere automată care limitează cheltuielile și blochează orice investiție nouă. O parte din „îmbunătățire” reflectă această limitare, nu un efort real de consolidare. 

Veniturile au crescut, dar calitatea lor este slabă. Majorarea TVA este o ajustare de nivel generată de o schimbare de cotă, nu creștere organică. Graba firmelor de a distribui dividende înainte de scumpirea impozitului și bonificația fiscală din Declarația unică sunt efecte punctuale, nerepetabile. Între timp, accizele, una dintre puținele surse structurale, au încetinit la ~1,7% și au scăzut efectiv în luna aprilie. Iar decalajele de conformare fiscală identificate de Comisia Europeană (30% la TVA și 44% la impozitul pe profit, ambele cele mai mari din UE) arată că statul majorează cote pe un sistem pe care tot nu reușește să îl colecteze eficient. 

Cheltuielile au scăzut, dar pe seama investițiilor. Cheltuielile curente (salarii, pensii, funcționare) sunt practic neschimbate. Toată reducerea vine din prăbușirea investițiilor finanțate din fonduri naționale: cheltuieli de capital -49%, de la 0,7% la 0,3% din PIB. Din investițiile publice rămase, ~75% vine din bani europeni. România investește astăzi aproape exclusiv cu bani de la Bruxelles și reduce deficitul sacrificând tocmai capacitatea de creștere de care depind veniturile viitoare. 

Testul real vine în trimestrul 2. Guvernul și-a planificat singur 36,8% din deficitul anual într-un singur trimestru, aproape dublul a ceea ce s-a acumulat în primele patru luni. Chiar planificarea oficială arată că deficitul accelerează exact când investițiile amânate trebuie recuperate și presiunea cheltuielilor curente crește. O extrapolare a cifrelor din ianuarie–aprilie ar ignora semnalul pe care Guvernul l-a construit în propria programare. 

Datoria publică necesită mai multă atenție: Pe termen mediu, alarma tăcută este datoria, nu deficitul. De la 54,8% din PIB la finalul lui 2024, datoria a ajuns la 59,3% la finalul lui 2025 și urmează să atingă 63,4% în 2027 — o creștere rapidă chiar în contextul consolidării, pentru că deficitul de pornire rămâne mare, iar dinamica dobânzilor este nefavorabilă. O vulnerabilitate suplimentară identificată de Comisia Europeană: băncile românești dețin cea mai mare pondere de active investite în titluri guvernamentale interne din întreaga UE, ceea ce înseamnă că un șoc fiscal s-ar transmite direct în sistemul bancar. 

Analiza bugetului general consolidat 

Până la finalul lunii aprilie, deficitul bugetar a ajuns la –1,17% din PIB (-23,95 miliarde lei), mai mic cu 1,75 puncte procentuale (pp) față de execuția din aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile de 223,8 miliarde lei au crescut cu 12% față de aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce cheltuielile, în sumă de 247,8 miliarde, au scăzut cu 3,2%. 

Întârzierea bugetului de stat, adoptat pe 27 martie 2026, a limitat cheltuielile publice pe aproape întreaga durată a primului trimestru (T1), luna aprilie devenind prima lună din acest an în care statul a putut să efectueze cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pentru anul în curs. 

Până la finalul T1 2026, deficitul bugetului general consolidat (BGC) ajunsese la -21,09 miliarde lei, reprezentând -1,03% din PIB, adică sub jumătatea deficitului de -2,28% înregistrat în T1 2025. Exprimată în valoare nominală, reducerea de 1,25 puncte procentuale din PIB înseamnă un deficit cu 22,56 miliarde lei mai mic decât în primul trimestru din 2025. Pe hârtie, este una dintre cele mai bune execuții de început de an din pandemie încoace. În realitate, cifra trebuie citită precaut, întrucât pentru aproape tot primul trimestru, România a funcționat fără un buget propriu-zis, pe regula bugetară de 1/12. 

Data publicării Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial
2020	6 ianuarie 2020
2021	9 martie 2021
2022	28 decembrie 2021
2023	19 decembrie 2022
2024	29 decembrie 2023
2025	10 februarie 2025
2026	27 martie 2026

Un trimestru fără buget: regula de 1/12 

Ce este regula de 1/12? 

📌 Regula de 1/12, pe scurt 

Când statul nu aprobă bugetul până la 1 ianuarie, instituțiile publice nu rămân fără bani – dar intră în modul de avarie. Pot cheltui lunar cel mult 1/12 din bugetul anului anterior. Sună rezonabil, dar are un efect major: niciun proiect de investiții nou nu poate fi lansat. Se plătesc salarii, utilități, pensii, dar șantierele întârzie, achizițiile publice se blochează, primăriile nu pot semna contracte noi. Cu cât întârzierea e mai mare, cu atât mai mult din an se pierde. În 2026, regula a funcționat aproape pe tot primul trimestru. Legea bugetului de stat pe 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial abia pe 27 martie 2026. Atunci când Legea bugetului de stat nu este adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de începerea noului an bugetar, statul intră automat pe această limitare de cheltuieli (Art. 37, L500/2002). 

Aceeași regulă a fost aplicată și la începutul anului 2025, când bugetul de stat a fost adoptat cu întârziere, pe 10 februarie. Practic, în 2025, regula de 1/12 a guvernat doar primele 6 săptămâni ale anului, în timp ce în 2026 a acoperit aproape tot trimestrul întâi. Întârzierea mai mare din acest an înseamnă că o parte din „îmbunătățirea” deficitului față de 2025 nu reflectă neapărat un efort suplimentar de consolidare, ci doar efectul direct al unei constrângeri bugetare aplicate pe o perioadă mai lungă. Adevăratul test al abilităților statului de consolidare bugetară va fi execuția de după intrarea în vigoare a bugetului, în lunile care urmează. 

Întârzierea bugetului de stat a avut efecte directe și asupra bugetelor locale, al căror calendar depinde de publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial (art. 39, L273/2006). Până la acea dată, autoritățile locale nu își pot publica proiectele de buget, iar administrația funcționează limitat, în baza aceleiași reguli de 1/12. Impredictibilitatea bugetară a generat un lanț de disfuncționalități, împiedicând lansarea procedurilor de achiziție publică pentru proiecte noi, indiferent de gradul de urgență sau de importanța strategică pentru comunitățile locale. Întârzierea adoptării bugetului de stat și, implicit, a bugetelor locale, nu reprezintă doar un decalaj calendaristic, ci o disfuncție structurală cu costuri reale pentru capacitatea statului de a livra servicii publice de calitate. 

Odată cu legea bugetului, MF a publicat și repartizarea pe trimestre a veniturilor, cheltuielilor și deficitului BGC. Conform acesteia, deficitul real din T1 se plasează sub ținta de –1,3% din PIB. În același timp, veniturile realizate (158,76 miliarde lei) au fost ușor sub nivelul programat pentru T1 (159,40 miliarde lei), pe când cheltuielile au fost cu aproape 6,9 miliarde lei mai mici decât suma programată (179,85 miliarde lei realizat, față de 186,76 miliarde lei programat). 

Deficitul bugetului general consolidat 

Ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 este de -6,2% din PIB (-127,75 miliarde lei). La finalul primului trimestru, deficitul de -1,03% din PIB reprezenta o reducere de 1,25 puncte procentuale față de cele 2,28% din martie 2025. Raportat la ținta anuală, România a consumat în primul trimestru circa 16,5% din deficitul programat pentru tot anul (21,09 din 127,75 miliarde lei). Prin comparație, în T1 2025 fusese deja consumată aproape o treime din ținta de deficit asumată pentru întreg exercițiul bugetar. Din acest punct de vedere, începutul lui 2026 lasă o diferență mai confortabilă pentru restul anului. 

Prognoza trimestrială pentru 2026 împinge cea mai mare parte a țintei de deficit spre T2 (-47,02 miliarde lei, adică 36,8% din total). Practic, planul propriu al Guvernului așază partea ușoară a anului la început și partea grea la urmă. Deficitul de -1,03% din PIB din T1 se situează, totodată, mult sub execuțiile de început de an din 2025 (-2,28%) și 2024 (-2,04%). Mai mult decât atât, deficitul din T1 2026 se plasează, raportat la anii recenți, numai peste nivelul deficitului de -0,54% din PIB înregistrat la finalul lunii martie a anului 2019. 

Reducerea deficitului la final de T1 2026 față de T1 2025 se sprijină pe o creștere mai rapidă a veniturilor decât a cheltuielilor. De fapt, în acest trimestru cheltuielile totale au scăzut nominal, ceea ce, după cum se va vedea mai jos, este în bună măsură consecința regulii de 1/12 și a structurii investițiilor. 

Până la finalul lunii aprilie, deficitul de -1,17% din PIB a crescut cu 0,14pp față de finalul T1, mai lent decât creșterea lunară de 0,64pp în martie-aprilie 2025. 

Veniturile bugetului general consolidat – Trimestrul 1 2026 

La finalul primului trimestru al anului, veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 158,75 miliarde lei, în creștere cu 12,3% față de primul trimestru din 2025. Raportat la PIB, veniturile au urcat la 7,8% (+0,4pp față de T1 2025). Veniturile curente (fiscale, nefiscale și contribuțiile de asigurări) reprezintă 91,5% din total, în ușoară scădere ca pondere față de 93,3% în T1 2025, pe fondul creșterii sumelor din finanțările europene. 

Veniturile fiscale au crescut cu 16,5%, până la 81,16 miliarde lei (4,0% din PIB, față de 3,6% în 2025). Cea mai mare contribuție a venit din TVA: încasările nete au ajuns la 33,63 miliarde lei, în creștere cu 17,7% față de T1 2025. Cotele de TVA au fost majorate de la 1 august 2025 la 21%, respectiv 11%.  

Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital a adus 20,49 miliarde lei (+19,8%). Impozitul pe salarii și venituri a crescut cu 19%, dar, potrivit Ministerului Finanțelor, avansul considerabil este umflat de un salt de 53% al impozitului pe dividende, generat de distribuiri concentrate în decembrie 2025, înaintea modificării regimului de impozitare. Prin Legea nr. 141/2025, cota de impozit pe dividende a crescut de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026, iar regula fiscală este că se aplică momentul distribuirii, nu cel al realizării profitului. Prin urmare, a existat un stimulent puternic ca firmele să-și distribuie dividendele până la 31 decembrie 2025, cât timp se aplica încă cota de 10%, comprimând la final de an încasări care, în mod normal, s-ar fi întins pe o perioadă mai lungă. Este, deci, un efect punctual, nu o tendință durabilă. 

Veniturile din accize au ajuns la 10,95 miliarde lei (+9,2%), susținute, conform Ministerului Finanțelor, în special de accizele pe produsele energetice (+20,6%). Contribuțiile de asigurări au însumat o creștere de 7%, totalizând 53,28 miliarde lei. În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 12,4%, până la 10,82 miliarde lei, o contracție explicată însă de faptul că în T1 2025 fuseseră încasate 1,6 miliarde lei din ajutoare de stat recuperate. 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 13,20 miliarde lei, în creștere cu 43,5%. În interiorul acestei categorii, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR au crescut considerabil (+149,1%, până la 4,96 miliarde lei). 

Per ansamblu, deși creșterea veniturilor este semnificativă, ea trebuie citită în contextul specific: o parte vine din inflație (bugetul pe 2026 este construit pe o inflație medie de 6,5%), o parte din majorarea cotelor de TVA și a impozitelor locale și o parte din efecte punctuale, precum saltul dividendelor. 

Cheltuielile bugetului general consolidat 

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat efectuate până la finalul lunii aprilie au fost de 179,85 miliarde lei, în scădere cu 2,8% față de primul trimestru din 2025. Scăderea se explică în principal prin diminuarea investițiilor realizate din fonduri naționale (cheltuieli de capital), dar și prin tăierea altor tipuri de cheltuieli. Cheltuielile curente au crescut ușor (+1%) față de T1 2025, până la 173,91 miliarde lei, ajungând să reprezinte 96,7% din total. Cele mai costisitoare linii bugetare rămân, în această ordine: 

1. Asistența socială, pentru care s-au cheltuit 63,53 miliarde lei. Se află totuși în ușoară scădere (-0,2%) față de T1 2025; 
2. Cheltuielile de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei (-3,0%) în scădere față de T1 2025, atribuită de Ministerul Finanțelor atât reducerii unor sporuri, cât și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale din perioada 2025-2026. 
3. Bunurile și serviciile: 23,55 miliarde lei (+5,8% creștere anuală, determinată de „plăți mai mari în domeniul sănătății”). 

Cheltuielile pentru dobânzi rămân la 0,7% din PIB, însă cresc ușor în valori nominale, la 13,37 miliarde lei (+7%). „Alte cheltuieli” au fost de 2,76 miliarde lei (-44,5%), categorie ce include burse, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titluri de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Investițiile publice

Investițiile reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai importante capitole din această execuție. Acestea însumează 25,03 miliarde lei (fonduri europene + PNRR + cheltuieli cu finanțare rambursabilă + cheltuieli de capital). 

Din totalul de 25 miliarde lei cheltuite pe investiții în primul trimestru, aproximativ 75% au venit din bani europeni – fonduri de coeziune și PNRR. Doar un sfert din investițiile publice a fost finanțat din resurse proprii ale statului român. 

Investițiile din fonduri naționale au scăzut cu aproape 49% față de aceeași perioadă din 2025 – o scădere parțial explicată de plăți excepționale făcute anul trecut (datorii restante, capitalul Carpatica Feroviar, cheltuieli de apărare), dar și de efectul regulii de 1/12, care blochează angajarea de noi cheltuieli de capital. În plus, România se află pe finalul ciclului financiar european 2021-2027 și al PNRR, ceea ce înseamnă că efortul investițional, mai ales bazat pe capacitatea limitată de derulare a proiectelor de investiții, se concentrează acolo unde sunt și termenele și banii – adică pe absorbția fondurilor europene. 

Cheltuielile de capital, investițiile finanțate din fonduri naționale, s-au redus la 6,93 miliarde lei, cu 48,6% mai puțin decât în T1 2025 (de la 0,7% la 0,3% din PIB). În același timp, proiectele finanțate din fonduri europene clasice (Fonduri Externe Nerambursabile) au crescut cu 23,5% la 9,66 miliarde lei. Cheltuielile din granturi PNRR au crescut la 5,88 miliarde lei, de la 2,7 miliarde în T1 2025, un avans de +118,4%. Pe de altă parte, investițiile din împrumuturi PNRR au scăzut cu 34,8%, de la 4,5 miliarde lei la 2,94 miliarde. 

Aprilie 2026, prima lună fără regula de 1/12 

Bugetul de stat a intrat în vigoare pe 27 martie 2026, aprilie devenind astfel prima lună în care statul a cheltuit pe baza unui buget aprobat. Întrebarea firească este dacă tendința conturată în primul trimestru (venituri în creștere, cheltuieli în scădere nominală, deficit înjumătățit) se menține atunci când constrângerea regulii de 1/12 dispare. 

Răspunsul, deocamdată, este în mare parte da. La finalul lunii aprilie, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la -23,95 miliarde lei, adică -1,17% din PIB, față de 55,97 miliarde lei (2,92% din PIB) în primele patru luni din 2025. Reducerea este de 1,75 puncte procentuale, mai mare decât diferența de 1,25 puncte procentuale înregistrată la finalul lui martie.  

În plus, veniturile au accelerat. Dacă în T1 creșterea TVA-ului net era de 17,7%, până la final de aprilie aceasta a urcat la aproximativ 22,4%, pe măsură ce efectul majorării cotelor la 21% și 11% se transmite mai puternic în baza de impozitare. Cumulat ianuarie-aprilie, încasările nete din TVA au ajuns la 47,79 miliarde lei (+22,4% an/an). Impozitul pe salarii și venituri a crescut cu 21,8% în primele patru luni, susținut în continuare de efectul dividendelor distribuite în decembrie 2025 (+47% potrivit Ministerului Finanțelor, în ușoară scădere de la +53% raportat la finalul lui martie). În plus, Ministerul Finanțelor semnalează un avans excepțional al încasărilor din Declarația unică (+276% an/an), generat de bonificația acordată celor care plătesc impozitul până la 15 aprilie. Și acesta este, ca și dividendele, un efect punctual. Încasările din accize au încetinit considerabil: de la o creștere de 9,2% la finalul lunii martie, ritmul s-a redus la doar 1,7% pentru primele patru luni față de aceleași perioade ale anului trecut. Practic, în luna aprilie, accizele au scăzut față de aprilie 2025. 

Cheltuielile totale au scăzut cu 3,2% în primele patru luni față de aceeași perioadă a anului trecut, accentuându-se ușor față de -2,8% raportat la T1. La finalul lunii aprilie, cheltuielile de capital au însumat 9,26 miliarde lei, cu 49,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aproximativ 75,6% din investițiile publice din primele patru luni au venit din bani europeni și PNRR (peste 23 miliarde lei), iar ponderea fondurilor naționale s-a redus la sub un sfert, eforturile fiind concentrate pe absorbția fondurilor europene, la final de ciclu financiar european și final de PNRR. 

Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3% (de la -3% în T1), iar asistența socială cu -1,6% (de la -0,2% în T1), semn că măsurile de plafonare a sporurilor încep să își arate efectul. Bunurile și serviciile au crescut cu 5,3%, în linie cu evoluția din T1, iar subvențiile s-au redus cu 27,3%. 

Ce spune Comisia Europeană despre finanțele publice ale României? 

Miercuri, 3 iunie 2026, Comisia Europeană a publicat Raportul de țară pe 2026 and Recomandările de țară pentru 2026-2027, documente care oferă un diagnostic extern al situației economice și bugetare a României în cadrul Semestrului European. 

Tabloul de ansamblu confirmat de Comisie este unul de consolidare reală, dar fragilă. Deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, în principal pe seama pachetelor de consolidare fiscală adoptate între decembrie 2024 și octombrie 2025 – îngheț nominal al salariilor și pensiilor publice, majorarea cotelor de TVA, extinderea bazei de calcul pentru contribuțiile de sănătate și creșterea impozitului pe dividende. Prognoza de primăvară a Comisiei proiectează un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027. Datoria publică a urcat de la 54,8% din PIB la finalul lui 2024 la 59,3% la finalul lui 2025 și este așteptată să ajungă la 63,4% până la finalul lui 2027. 

Comisia constată că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive – deficite fiscale și de cont curent mari, competitivitate în deteriorare și o legătură semnificativă bancă-stat (băncile românești dețin cea mai mare pondere din active investite în obligațiuni guvernamentale interne din întreaga UE). Procedura de deficit excesiv rămâne deschisă, dar suspendată, România respectând deocamdată traiectoria de cheltuieli nete recomandată. 

Două cifre din raport merită atenție specială pentru că ilustrează vulnerabilități structurale de fond: decalajul de conformare la TVA este de 30%, iar cel pentru impozitul pe profit de 44% – ambele, cele mai mari din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, o parte importantă a efortului de consolidare se bazează pe majorarea cotelor de taxare, nu pe colectarea mai eficientă a celor deja existente. Recomandarea Comisiei vizează explicit „închiderea” acestor două goluri fiscale ca prioritate pentru 2026-2027. 

Pe lângă sustenabilitatea finanțelor publice, Comisia recomandă României o serie de acțiuni structurale: implementarea reformei salariilor din sectorul public, finalizarea reformelor pensiilor, îmbunătățirea procedurilor bugetare pentru controlul investițiilor publice, accelerarea tranziției energetice și reducerea subvențiilor pentru combustibili fosili, creșterea participării pe piața muncii a grupurilor subreprezentate și reducerea sărăciei. Sunt, în mare parte, aceleași priorități identificate în ciclurile anterioare ale Semestrului European – semnul că progresele rămân lente față de amploarea provocărilor. 

Concluzie 

Cifrele din primele patru luni ale lui 2026 indică o reducere reală a deficitului, nu doar un artefact contabil. Argumentul cel mai solid nu este procentul de -1,17% din PIB în sine, acela este parțial un efect mecanic al regulii de 1/12, care a blocat cheltuielile pe aproape tot primul trimestru. Argumentul mai convingător este că decalajul față de 2025 s-a adâncit de la 1,25 puncte procentuale la finalul lui martie la 1,75 puncte procentuale la finalul lui aprilie, adică după intrarea în vigoare a bugetului. Asta sugerează că măsurile adoptate prin Legea nr. 141/2025 (majorarea TVA, extinderea bazei pentru contribuțiile de sănătate, eliminarea unor facilități fiscale) și majorarea impozitelor locale produc venituri suplimentare măsurabile, nu doar pe hârtie. 

Deficitul realizat în primele patru luni reprezintă sub 19% din ținta anuală de -6,2% din PIB, însă planificarea pe trimestre publicată de Ministerul Finanțelor împinge cea mai mare parte a deficitului spre T2 (36,8% din total într-un singur trimestru, adică aproape dublul a ceea ce s-a adunat în primele patru luni), iar tiparul din anii anteriori confirmă că deficitul tinde să se adâncească rapid în a doua jumătate a anului.  

Calitatea acestei îmbunătățiri rămâne, însă, discutabilă pe ambele componente. Pe venituri, aproape fiecare factor pozitiv din T1 este nerepetabil: majorarea TVA este o ajustare de nivel, nu creștere; dividendele distribuite concentrat în decembrie 2025 vor lăsa un gol mai târziu în an; bonificația din Declarația unică este un efect pur punctual. Structuralul (accizele) a încetinit la 1,7%. Pe cheltuieli, reducerea aproape că nu atinge cheltuielile curente; vine integral din tăierea investițiilor finanțate din fonduri proprii (-49%), cu circa 75% din investițiile rămase susținute de bani europeni sau PNRR. Este tipul cel mai fragil de consolidare: îmbunătățește soldul de azi și erodează capacitatea de creștere care generează veniturile de mâine.