PNRR s-a încheiat pe 31 august 2026. De atunci circulă cel puțin patru cifre diferite despre cât am pierdut. Sunt, în felul lor, toate corecte. Numai că nu măsoară același lucru.
Începând cu 1 septembrie, nimic din ce mai face statul român nu mai contează: Comisia nu mai poate lua în calcul acțiuni realizate după 31 august, nici măcar pentru plățile deja suspendate, și nu mai poate fi aprobată nicio modificare a planului.
Calendarul rămas:
→ 30 septembrie — ultima cerere de plată, cu toate documentele justificative
→ 31 decembrie — Comisia finalizează toate plățile
Patru luni în care se decide cea mai mare tranșă din tot programul. Merită să știm ce numărăm.
- Plan redus ≠ bani pierduți.
România a pornit în octombrie 2021 cu 29,2 miliarde de euro: aproximativ 14,2 din granturi și 14,9 din împrumuturi. A ajuns la 20,1 miliarde. Diferența e, în cea mai mare parte, împrumuturi la care România a renunțat. Granturile au rămas la 13,57 miliarde. - „Am renunțat” ≠ „n-aveam nevoie”.
S-a renunțat la împrumuturi în bună măsură pentru că proiectele nu mai puteau fi executate până la termen. Investițiile alea nu dispar. Se mută pe bugetul de stat, pe fonduri de coeziune sau nu se mai fac. - Bani încasați ≠ bani păstrați.
Cele 12,97 miliarde de euro primite până acum (8,65 din granturi, 4,32 din împrumuturi) includ și prefinanțarea. Din ea se rețin sume proporțional cu ce nu s-a livrat. - Lege adoptată ≠ reformă îndeplinită.
Asta e cea mai scumpă dintre confuzii și avem deja factura pentru ea.
O lege adoptată nu înseamnă automat o reformă făcută
Pensiile speciale. România a adoptat Legea 282/2023. Legea există, e în Monitorul Oficial. Dar Comisia nu a considerat jalonul îndeplinit — din cauza amânărilor succesive, a lipsei unei decizii definitive a CCR și a problemelor de calitate și echitate ale reformei adoptate.
Cost pentru cetățeni: 65 de milioane de euro.
Guvernanța corporativă în energie. Din nou, cadrul legal este adoptat. Comisia a constatat numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete.
Cost pentru cetățeni: 180 de milioane de euro, din care s-au recuperat 48.
Și acum, un exemplu concret
Bifa e pusă. Întrebarea e ce anume s-a bifat.
Legea integrității. Adoptată de Senat pe 26 august și promulgată înainte de termen.
În forma finală, declarațiile de avere nu mai sunt publice așa cum erau. O parte din informații sunt exceptate de la accesul public, iar restul ajunge într-o sinteză generată de ANI (Agenția Națională de Integritate).
Asta înseamnă că nu se mai vede localizarea imobilelor sau marca mașinii, ci o valoare totală. Contractele cu statul se bifează că există — fără sumă, fără instituția implicată, fără obiectul contractului. Soții și partenerii nu mai depun declarații proprii. Iar regulile se aplică de la 1 ianuarie 2027, timp în care ANI trebuie să construiască sistemul informatic care face datele vizibile.
În aceeași zi, premierul interimar a spus două lucruri: că e important să nu pierdem banii europeni legați de acest jalon și că amendamentul controversat trebuie corectat în perioada următoare.
Comisia Europeană a anunțat deja că evaluează Legea integrității în cadrul cererii de plată nr. 6. Nu evaluează dacă avem o lege. Evaluează dacă reforma face ceea ce s-a angajat România să facă: un sistem de integritate care funcționează.
Precedentul de la cererea de plată nr. 3 arată cum decurge asta. Depusă în decembrie 2023, cu 74 de jaloane și ținte. Comisia a găsit șase neîndeplinite satisfăcător și a suspendat aproximativ 869,8 milioane de euro. România a avut o perioadă de corectare și a trimis justificări suplimentare în noiembrie 2025. A recuperat 350,7 milioane, dar 458,7 milioane s-au pierdut definitiv. De la depunere la decizia finală au trecut aproape doi ani și jumătate.
Consecința e incomodă pentru toată lumea care ține scorul acum, indiferent din ce tabără: nici pierderile anunțate în ultimele zile nu sunt definitive și nici câștigurile. Asta se va decide după o evaluare care nu va fi atât de simplă și în care, cel mai probabil, forțarea de pe ultima sută de metri nu va fi neapărat și cu folos.
Partea cea mai importantă: S-o fi încheiat PNRR, dar urmează PNRP (Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat). Modelul PNRR este cel după care se vor modela și următoarele alocări pentru toate fondurile europene. Așadar, e important ca România să învețe lecțiile acestei perioade. Nu de alta, dar nu ne permitem să dăm cu piciorul la miliarde de euro gratis.
