Deficitul bugetar al României a ajuns la –2,95% din PIB la finalul lunii aprilie 2025, în contextul unei tranziții politice majore odată cu alegerea lui Nicușor Dan ca președinte. Deși mai mic decât nivelul înregistrat în aprilie 2024 (-3,25% din PIB), acesta rămâne peste valoarea din aceeași perioadă a anului 2020 (-2,54% din PIB). Această moștenire fiscală dificilă va constitui una dintre principalele provocări pentru noua administrație pro-europeană, care beneficiază acum de un mandat clar pentru reforme.
Deficitul bugetar încă reprezintă o provocare a finanțelor publice. România nu a mai susținut de opt ani (2018, deficit de -2,82%) un deficit bugetar sub ținta de –3% din PIB acceptată la nivel european. Redresarea fiscal-bugetară nu doar că stagnează, dar a regresat alarmant în 2024, când atât ținta inițială (-5% din PIB), cât și ținta rectificată (-6,94%) au fost depășite. România a închis anul 2024 cu un deficit declarat de –8,65% din PIB, respectiv de –9,3% în termeni ESA (European system of national and regional accounts – formulă acceptată la nivelul UE).
Deși deficitul raportat la finalul lunii aprilie se află în tendință de scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, România riscă să nu se încadreze nici anul acesta în ținta de deficit asumată (-7,04% din PIB). Mai mult decât atât, Comisia Europeană estimează că România va încheia anul 2025 cu un deficit de –8,6% din PIB.
Până la finalul lunii aprilie 2025, România a încasat venituri în valoare totală de aproape 200 miliarde lei, mai mult cu 9,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, valoarea veniturilor crește lent în raport cu Produsul Intern Brut (10,6% în 2025 față de 10,4% în 2024). Cheltuielile statului (aproape 256 mld lei) au crescut cu 6,6% în aprilie 2025 față de aprilie 2024 și au scăzut în raport cu PIB (13,6% din PIB în 2024, respectiv 13,5% în 2025).
Veniturile fiscale acoperă peste jumătate (50,9%) din bugetul țării, în sumă de 101,8 mld lei, în creștere cu 12,8% față de aprilie 2024. În primele patru luni ale acestui an, statul a reușit să încaseze în plus față de anul trecut cu:
- 6,17 mld lei (+10,8%) din impozite și taxe pe bunuri și servicii:
- 4,16 mld lei (+16,1%) din impozite pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital;
- 0,7 mld lei (+12%) din impozite și taxe pe proprietate.
În continuare, România cheltuie peste 30% din buget pe asistența socială (pensii), alocând în primele patru luni ale anului 85,62 mld lei (cu 2,3% mai mult decât în 2024). Cheltuielile de personal au crescut cu 12,4% față de aprilie 2024, ajungând la 56,55 miliarde lei. Personalul, alături de asistența socială, ocupă 55,6% din bugetul țării. Valoarea acestor cheltuieli este urmată, în ordine descrescătoare, de:
- Bunuri și servicii: 30,5 miliarde lei (11,9% din buget);
- Dobânzi: 20,41 miliarde (8% din buget), pentru care România plătește mai mult cu peste 48% față de anul trecut;
- Cheltuieli de capital (investiții din fonduri naționale): 18,23 miliarde lei (7,1% din buget, în scădere cu –3,4% față de aprilie 2024).
Cheltuielile pentru dezvoltare, atât din fonduri naționale, cât și din fonduri externe (rambursabile sau nerambursabile, inclusiv PNRR) au ocupat, până la finalul lunii aprilie, 16,3% din bugetul cheltuielilor, ridicându-se la 41,62 miliarde lei. Prin comparație, cheltuielile pentru investiții efectuate în primele patru luni ale anului 2024 ocupau 16,8%, reprezentând 40,4 miliarde lei.
Această contracție a investițiilor publice, în contextul actualei crize politice, riscă să compromită capacitatea României de a absorbi fondurile europene și de a-și moderniza economia.
România se află într-un cerc vicios în care guvernarea deficitară a generat criză politică, care la rândul ei agravează perspectivele economice și fiscale. Următorul guvern va moșteni nu doar cel mai mare deficit din UE, ci și încrederea scăzută a investitorilor și a partenerilor europeni, într-un moment crucial pentru viitorul democratic al țării.