Execuția bugetară aferentă lunii octombrie oferă o imagine cuprinzătoare asupra evoluției finanțelor publice în primele zece luni ale anului. Datele permit o evaluare detaliată a deficitului bugetar, a veniturilor și cheltuielilor, pe care o prezentăm în continuare.
- Deficitul bugetar la octombrie: -5,72% din PIB – mai mic cu 0,5% față de 2024, dar este încă printre cele mai mari valori din ultimii ani (după 2020-pandemie și 2024). Riscul mare e că istoric deficitul crește cu 2-2,5% în ultimele luni ale anului, deci ar putea ajunge la ~8% la finalul lui 2025.
- Veniturile cresc mai repede decât cheltuielile: +12,3% venituri vs +9,9% cheltuieli față de 2024. Veniturile din TVA (care a crescut la 19% și 9%), au urcat la 108,37 miliarde lei, impozitul pe profit +15,8%, pe salarii +19,5%.
- Cheltuielile: Dobânzile au explodat cu +42,3% (46,77 miliarde lei, 2,5% din PIB). Asistența socială rămâne cea mai mare cheltuială (209 miliarde lei), urmată de personal (140 miliarde) – toate cheltuieli rigide, greu de redus. Singurele reduceri: subvenții -32,6% și investiții capitale -6,4%.
Deficitul bugetar a ajuns la –5,72% din PIB la finalul lunii octombrie, mai mic decât deficitul de –6,22% înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12,3% față de octombrie 2024, ajungând la 531,55 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu doar 9,9%, de la 582,9 miliarde în 2024 la 640,4 miliarde lei în 2025.
Deficitul bugetar
În 2025, deficitul bugetar s-a deteriorat rapid încă din primele luni ale anului, atingând un nivel comparabil cu aceleași momente ale execuțiilor lunare din 2024. În luna iulie, deficitul de –4,04% din PIB este identic cu cel înregistrat în 2024. Începând cu luna august, deși extrem de similare, valorile deficitului bugetar încep să se îmbunătățească față de anul trecut. În octombrie, deficitul de –5,72% este mai mic cu 0,5pp față de valorile înregistrate în 2024, ceea ce poate indica o corecție a traiectoriei de adâncire a deficitului bugetar și limitarea riscului de a ne apropia de deficitul uriaș (-8,65% din PIB sau 9,3% metodologia ESA) de la finalul anului trecut.
Având în vedere tiparul din anii anteriori, perioada octombrie-decembrie accelerează adâncirea deficitului bugetar. De pildă, în anul 2023, deficitul bugetar a crescut cu 1,7pp în decembrie față de octombrie (de la –3,97% la –5,68%). În 2022, creșterea a fost și mai mare, de peste 2,42pp, în timp ce în 2024 deficitul a crescut cu 2,43pp în ultimele luni ale anului.
În acest context, este rezonabil să ne întrebăm cât de mult va crește deficitul până la finalul acestui an. Dacă se menține ritmul din 2023/2024, deficitul va ajunge la aproximativ -8% din PIB. Totuși, este important de notat că diferența dintre lunile septembrie și octombrie (0,33pp) este mai mică decât diferențele din anii anteriori (0,75pp în 2024, respectiv 0,43pp în 2023).
Deficitul înregistrat la finalul lunii octombrie rămâne însă printre cele mai mari valori din 2017 încoace, în pofida ameliorării față de anul precedent. „Podiumul” celor mai slabe execuții bugetare este ocupat de:
- 2020, cu –7,01% din PIB deficit în octombrie – fiind totuși an pandemic (context excepțional);
- 2024, deficit de –6,22% din PIB;
- 2023 cu –5,72% deficit.
Veniturile bugetului general consolidat
La finalul lunii octombrie, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 531,5 miliarde lei, reprezentând 27,9% din PIB. Acestea au crescut, nominal, cu 12,3% față de veniturile încasate în aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 0,6pp prin raportare la Produsul Intern Brut. Veniturile curente, însumând veniturile fiscale, contribuțiile de asigurări și veniturile nefiscale, acoperă 92,1% din totalul încasărilor la bugetul general consolidat (BGC) în primele zece luni ale anului.
Veniturile fiscale au crescut cu 10,8% comparativ cu octombrie 2024, încasările fiind de 270,47 miliarde lei (14,2% din PIB, +0,4pp). Cei mai mulți bani se încasează din impozite și taxe pe bunuri și servicii (165,84 miliarde lei), care înregistrează o creștere nominală de 8,2% față de aceeași perioadă din 2024, stagnând totuși prin raportare la PIB (8,7%).
Încasările din TVA (care s-a majorat la 21%, respectiv 11% începând cu luna august a acestui an) au crescut la 108,37 miliarde lei (+9,2% față de 2024, respectiv +0,1pp raportat la PIB). Din accize, statul a încasat 39,6 miliarde lei (+10,2% față de cele 35,99 miliarde încasate în octombrie 2024). Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au scăzut cu 1,5 miliarde lei (-13,6%), în timp ce sumele provenite din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au crescut cu 8,05 miliarde lei (+17,8%).
O altă categorie importantă de venituri fiscale este reprezentată de impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, din care s-au încasat 91,4 miliarde lei. Această sumă este cu 16% mai mare față de încasările din octombrie 2024, respectiv mai mare cu 0,6pp (PIB). În această categorie intră:
- Impozitul pe salarii și venit (48,6 miliarde lei încasate; +19,5% creștere anuală);
- Impozitul pe profit (38,13 miliarde lei; +15,8%);
- Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (4,65 miliarde lei; scădere de 10,2%).
Contribuțiile de asigurări reprezintă a doua cea mai mare sursă de venituri curente, în sumă de 172,88 miliarde lei, cu o creștere anuală de 10,5%, respectiv 0,2pp prin raportare la PIB. Veniturile nefiscale au adus 46,32 miliarde lei la BGC în primele zece luni ale anului, cu 9% mai mult decât în perioada ianuarie-octombrie 2024.
Restul veniturilor statului, care ocupă sub 8% din încasări, se împart în:
- 20,4 miliarde lei din sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (creștere anuală de 31,6%);
- 11,63 miliarde lei din sume aferente granturilor PNRR (+122,8%);
- 7,85 miliarde lei pentru cadrul financiar european 2014-2020;
- 1,43 mld lei venituri din capital, care au crescut cu 28,4% față de anul trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Până la finalul lunii octombrie, România a cheltuit 640,41 miliarde lei, cu aproape 10% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, cheltuielile totale ale BGC au scăzut, în raport cu PIB-ul, cu 0,6pp. În același timp, cheltuielile curente au scăzut cu 0,9pp, iar cheltuielile de capital cu numai 0,4pp.
Topul celor mai mari cheltuieli rămâne același ca în lunile precedente:
- Asistența socială – cheltuieli de 209,12 miliarde lei. Înregistrează o creștere de 12,7% față de anul anterior, iar prin raportare la PIB de 0,5pp;
- Cheltuielile de personal – peste 140,3 miliarde lei. Deși cresc nominal cu 5%, au scăzut cu 0,2pp prin raportare la PIB (7,4% din PIB în octombrie 2025);
- Bunuri și servicii – 79,7 miliarde lei (nominal +5,5%; raportat la PIB –0,1pp).
Au continuat să crească și cheltuielile cu dobânzile, pentru care s-au plătit 46,77 miliarde lei, cu 42,3% mai mult decât anul trecut. Aceste cheltuieli reprezintă 2,5% din PIB (+0,6pp creștere anuală) și ocupă peste 7% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat.
Printre alte categorii de cheltuieli care au crescut în octombrie 2025 față de octombrie 2024 se numără:
- Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: 25,7 miliarde lei, față de 19,3 miliarde în 2024 (+33,1%);
- Proiectele cu finanțare din granturile PNRR: 14,56 miliarde lei (+121,7%);
- Proiectele cu finanțare din componenta de împrumut a PNRR: 16,09 miliarde lei (+66,3%);
- Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă: 1,02 miliarde lei (+11%) .
Pe de altă parte, în ciuda eforturilor de reducere a deficitului bugetar, singurele cheltuieli care înregistrează scăderi (nominal) față de aceeași perioadă a anului 2024 sunt:
- Cheltuielile pentru subvenții: mai mici cu 32,6%, însumând 10,05 miliarde lei în octombrie 2025 (0,5% din PIB față de 0,8% în 2024);
- Cheltuielile de capital: 46,02 miliarde lei cheltuite, cu 6,4% mai puțin decât în 2024;
- Cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (scăderea este firească în această perioadă, depășind deja jumătatea noului cadru financiar): 11,15 miliarde lei (-27,6%).
Execuția bugetară din primele zece luni ale anului indică o ajustare fiscală incipientă, susținută în principal de o creștere mai rapidă a veniturilor comparativ cu dinamica cheltuielilor, dar care rămâne fragilă și insuficient consolidată.
Deși deficitul bugetar este, la finalul lunii octombrie, sub nivelul din 2024, acesta se menține printre cele mai ridicate valori din ultimii ani, iar riscurile asociate perioadei de final de an persistă. Structura cheltuielilor continuă să fie dominată de componente rigide – asistența socială, cheltuielile de personal și costurile cu dobânzile. Veniturile cresc timid, însă nu suficient de alert pentru a menține deficitul bugetar la un nivel decent.
