Cont jocuri noroc

  1. Jocuri de noroc online Brașov: Când piața îți servește doar mai multă bagăreală: Aceste victorii au pus numărul 2026 peste 50, apropiindu-se de teritoriul record.
  2. Unde joc blackjack online România: Faptul că nu există „cadouri” gratuite e deja un avertisment - Experimentați un slot subacvatic precum Lucky Blue.
  3. Celebrul mit al celor mai bune casinouri online dezvăluit în detaliu: Există, de asemenea, o rundă bonus cu rotiri gratuite.

Cazinou slot câștigător jocuri de fără depozit online 2026

Rotiri gratuite fără depunere și fără rulaj casino: De ce nu e un miracol, ci doar o ecuație proastă
În cele din urmă, ajungem la portofelul bitcoin.
Bingo joc România: De ce tot mai mulţi jucători se agaţă de această relicvă digitală
Rotiri gratuite suplimentare pot fi acordate în timpul bonusului prin simbolurile scatter care apar pe rola superioară.
În acest scop, Bovada nu a ratat niciodată o singură plată, iar site-ul a fost pe marginea jocurilor de noroc mobile de când a fost lansat în 2026 – la doar un an de la lansarea primului iPad.

Rotiri gratuite slot câștigător gratis 2026

Cazinouri cu payout mare: De ce „VIP” e doar un mit și cum să nu-ţi pierzi banii în jocuri fără sens
În spatele acestui slot în stil desen animat se află un jackpot de pariu 435X cu până la 29 de linii de plată.
zinx cashback bonus 2026 ofertă specială România: cinismul la prețul promisiunilor de aur
Cu ajutorul bonusurilor de depozit nu puteți câștiga bani într-un cazinou fără investiții.
cazinouri online sigure 2026: nimic nu e mai puțin de o iluzie bine vândută

Skip to main content Scroll Top

Execuția bugetară: analiză octombrie

Cea mai recentă execuție bugetară la nivel de stat, publicată de Ministerul Finanțelor, arată situația veniturilor și cheltuielilor pentru primele zece luni ale anului 2024. Datele evidențiază o situație fiscală alarmantă, caracterizată de un deficit bugetar semnificativ, însă și o creștere a veniturilor (cu 13,1%) și cheltuielilor (cu 17,8%) comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Suprapusă peste criza politică generată de alegeri, această situație bugetară poate avea un impact dramatic dacă nu există măsuri imediate.  

Deficitul bugetar 

Deficitul bugetar a crescut, până în luna octombrie, la -109,42 miliarde lei, reprezentând -6,19% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetar era de -3,91% (-62,81 miliarde lei) din PIB. Această evoluție indică o adâncire a dezechilibrului fiscal și creșterea presiunii asupra finanțelor publice, generate de ritmul accelerat al cheltuielilor publice și o colectare a veniturilor fiscale care rămâne în urma ritmului accelerat de cheltuire a banilor publici. 

Având în vedere tendințele din anii anteriori, există motive de îngrijorare cu privire la atingerea țintei de deficit bugetar de -6,94% din PIB pentru 2024. De exemplu, în 2023, deficitul a crescut de la -3,91% din PIB în octombrie la -5,68% până la finalul anului, în 2022, de la -3,37% la -5,76%, iar în 2021 de la –4,06% (octombrie) la –6,72% din PIB (decembrie). De asemenea, în 2020, anul pandemic, deficitul a escaladat de la -7,05% în octombrie la -9,79% la finalul anului. Chiar și în anii pre-pandemie deficitul a crescut semnificativ în ultimele două luni ale anului, de pildă de la –2,72% la –4,64% în 2019, respectiv de la –0,77% la –2,84% în 2017. Numai anul 2018 contrastează acestor valori, creșterea ajungând de la –2,2% la –2,82% din PIB deficit bugetar. Dacă acest tipar de adâncire a deficitului se repetă, există o probabilitate ridicată ca deficitul bugetar să depășească noua țintă asumată în rectificarea bugetară, mai ales în contextul cheltuielilor suplimentare din ultimele luni ale anului. 

Situația deficitului bugetar a fost mai alarmantă numai în anul 2020, când, până în luna octombrie, diferența dintre cheltuieli și veniturile înregistrate ajunsese la -7,05% din PIB. În anul 2015, luna octombrie se încheia cu excedent bugetar, în perioada respectivă statul reușind să încaseze cu 9,04 miliarde lei (1,27% din PIB) mai mult decât sumele cheltuite. Începând cu anul 2016, exercițiul fiscal-bugetar din primele 10 luni ale anului s-a încheiat întotdeauna pe deficit bugetar, însă valorile sunt considerabil mai mici față de cele înregistrate în Pandemie și în acest an: 

  • 2016: deficit bugetar de -0,17% din PIB; 
  • 2017: -0,77% din PIB deficit; 
  • 2018: -2,20%  
  • 2019: -2,72% 
  • 2020: -7,05% 
  • 2021: -4,06% din PIB deficit bugetar; 
  • 2022: -3,37%: 
  • 2023: -3,91%; 
  • 2024: -6,19% 

Deși, după pandemie, deficitul înregistrat la nivelul bugetului general consolidat începuse să scadă, ajungând la -3,37% în octombrie 2022 (și, la -5,68% din PIB până în decembrie 2022, față de -9,79% din PIB la finalul anului 2020), planificarea defectuoasă a bugetului pe anul 2023 a adâncit deficitul statului, pentru că aceasta nu a luat în calcul impactul răspunsurilor la criza energetică sau inflația. 

Veniturile bugetului general consolidat 

Până la 31 octombrie 2024, veniturile totale au atins 473,53 miliarde lei, reprezentând 26,8% din PIB, cu 13,1% mai mult față de aceeași perioadă din 2023.  Structura veniturilor curente arată astfel: 

  • Venituri fiscale: 242,87 miliarde lei (13,7% din PIB), în creștere cu 14,9% față de anul anterior. Veniturile fiscale ocupă 51,3% din totalul veniturilor încasate de stat. Dintre toate tipurile de venituri fiscale, cel mai mult s-a încasat din impozite și taxe pe bunuri și servicii (153,34 miliarde lei, respectiv 8,7% din PIB) și din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital (78,78 miliarde lei, respectiv 16,6% din PIB).  
  • Contribuții de asigurări: 156,43 miliarde lei (8,8% din PIB), marcând o creștere de 20,0% față de aceeași perioadă a anului 2023 
  • Venituri nefiscale: 42,49 miliarde lei (2,4% din PIB), o creștere de 13,8% față de 2023. 

Sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plăți efectuate și prefinanțări au crescut cu 462,1% față de anul precedent, atingând 15,56 miliarde lei în octombrie 2024. Au crescut, de asemenea, veniturile din „alte sume primite de la UE” cu 479,5% față de aceeași perioadă a anului trecut: de la 83,8 milioane lei (în 2023) la 485,9 milioane (în 2024). 

În octombrie statul a reușit să încaseze cele mai mari venituri lunare din acest an, în valoare de 57,54 miliarde lei – o creștere semnificativă față de luna septembrie, când se încasaseră 40,22 miliarde. Veniturile fiscale încasate în luna octombrie (peste 31 miliarde lei) au crescut cu 50,46% față de veniturile încasate în luna septembrie. 

Cheltuielile bugetului general consolidat 

Statul a cheltuit în perioada ianuarie-octombrie 2024 un total de 582,94 miliarde lei (33% din PIB), cu 21,0% mai mult față de aceeași perioadă din 2023. Cele mai mari cheltuieli, în această ordine, sunt: 

  • Asistența socială: 185,53 miliarde lei (10,5% din PIB), în creștere cu 14,9% față de aceeași perioadă a anului 2023. 
  • Cheltuieli de personal: 133,72 miliarde lei (7,6% din PIB), în creștere cu 23,8% față de perioada ianuarie-octombrie 2023. 
  • Bunuri și servicii: 75,53 miliarde lei (4,3% din PIB), cu 20,9% mai mult decât în 2023. 
  • Cheltuieli de capital: 49,19 miliarde lei, o creștere spectaculoasă de 75,9%. 
  • Dobânzi: 32,86 miliarde lei (1,9% din PIB), în creștere cu 16,8%. 

Numai în luna octombrie, statul a cheltuit 70,72 miliarde lei, cu 27,22% față de cheltuielile înregistrate în luna septembrie (55,58 miliarde). Cheltuielile care au crescut cel mai mult în octombrie 2024 față de luna septembrie sunt: 

  • cheltuielile cu proiecte cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020: creștere de 478,05%, cheltuindu-se 5,8 miliarde lei în luna octombrie; 
  • proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: 1,25 miliarde lei cheltuiți în octombrie, față de 0,63 miliarde lei în septembrie (creștere de 98,14%) 
  • cheltuielile cu bunuri și servicii: creștere de 79,05% (9,4 miliarde lei în octombrie); 
  • cheltuielile cu dobânzi: 6,24 miliarde lei cheltuiți în octombrie (65,86%) 

De asemenea, cheltuielile cu proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au scăzut în luna octombrie la 1,21 miliarde lei, față de 2,16 miliarde cheltuite în luna septembrie. 

Lasă un comentariu