Skip to main content Scroll Top

FUNKY Polgarok la alegerile parlamentare din Ungaria (Raport)

Funky Citizens a fost singura organizație neguvernamentală din România acreditată cu observatori internaționali la alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026. Cei trei observatori au monitorizat șase secții de vot: trei în Ungaria (Szeged, Kistelek, Asotthalom), două în România (București și Miercurea Ciuc) și una în Serbia (Subotica), acoperind mediul urban, rural și diaspora.

Scopul misiunii a fost dublu: verificarea transparenței și integrității procesului electoral, dar și identificarea unor practici și reglementări care ar putea îmbunătăți sistemul electoral românesc. În limitele secțiilor observate, nu au fost identificate nereguli de procedură, deși cadrul legislativ oferă puține garanții de securitate și transparență.

Raport alegeri Ungaria 2026


Summary 

Funky Citizens was the only NGO from Romania accredited with international observers for the Hungarian parliamentary elections held on 12 April 2026. Three observers monitored six polling stations – three in Hungary (Szeged, Kistelek, Asotthalom), two in Romania (Bucharest and Miercurea Ciuc), and one in Serbia (Subotica), covering urban, rural, and diaspora settings. The mission had a dual purpose: verifying the transparency and integrity of the electoral process, and identifying practices and regulations that could improve Romania’s electoral system. Within the scope of the observed polling stations, no procedural irregularities were identified, although the legal framework offers limited guarantees of security and transparency.


Introducere

În acest raport analizăm desfășurarea alegerilor parlamentare din Ungaria, care au avut loc în data de 12 aprilie 2026, pe baza constatărilor celor trei observatori care au supravegheat alegerile în secții din Ungaria și din diaspora – România și Serbia. Funky Citizens a fost singurul ONG din România acreditat cu observatori internaționali la acest scrutin.

Alegerea secțiilor (trei în diaspora și trei în Ungaria) s-a bazat pe acoperirea unor comunități diverse în care se desfășura procesul de vot, după cum urmează:

  • România: secțiile din Ambasada din București și Consulatul din Miercurea Ciuc;
  • Serbia: secția din Consulatul din Subotica;
  • Ungaria: o secție dintr-un oraș mare (Szeged), una din urbanul mic (Kistelek) și una din zona rurală (Asotthalom).

Am putut observa atât respectarea unitară a procedurilor de vot, cât și atitudinea votanților în funcție de locul în care se aflau și interacțiunea acestora cu membrii secțiilor de vot.

Obiectivul principal al monitorizării a fost asigurarea transparenței și integrității procesului electoral, dar și desfășurarea unei misiuni exploratorii de observare a unui sistem electoral diferit de cel românesc, pentru a observa diferențe de abordare și eventuale îmbunătățiri de practică și legislație pentru alegerile din România.

Procesul electoral s-a desfășurat, în cadrul observat de colegii noștri, conform normelor legale. Printre principalele constatări se numără: măsuri de securitate reduse în cadrul procedurilor și lipsa incidentelor, măsuri sporite pentru accesibilizarea secțiilor și a procedurilor pentru persoane cu dizabilități sau dificultăți, buna pregătire a membrilor secțiilor de votare datorată reexaminării periodice a acestora, respectiv buna organizare a lor în vederea reducerii sarcinii inegale asupra membrilor, gestionarea fluxului de alegători; cooperarea cu observatorii Funky și alți participanți acreditați.

În total, observatorii Funky Citizens au monitorizat șase secții de vot. Am constatat că, în limitele acoperirii secțiilor de către reprezentanții Funky, nu au fost identificate nereguli de aplicare a procedurii electorale; totuși, reglementările prezintă puține garanții de transparență și securitate.

 

Ce poate fi util și exemplu de bună practică:

  1. Proactivitatea autorităților și experților electorali pentru îmbunătățirea condițiilor de vot pentru alegători, fără a exista prevederi explicite și concrete în acest sens, ci prin aplicarea cu bun-simț a resurselor disponibile.
  2. Obligativitatea reluării examinării experților electorali cu ocazia fiecărui ciclu electoral are ca efect actualizarea cunoștințelor legislative și mai multă siguranță în înțelegerea și aplicarea legii. Aceasta duce, pe de o parte, la mai multă conformare a membrilor secției de votare la procedură, dar și la un timp mai scurt de aplicare a acestora și la prevenirea erorilor precum cele întâlnite la renumărarea buletinelor de vot.
  3. Transparența și comunicarea proactivă cu observatorii, atât înaintea zilei votului – prin corespondența diligentă și asistarea noastră în obținerea acreditării, cât și în ziua alegerilor – prin membrii secțiilor care au fost disponibili și au oferit chiar voluntar informații persoanelor acreditate.

Din motive logistice nu am putut observa etapa votului prin corespondență de pe teritoriul României, care s-a desfășurat în perioada dinaintea zilei votului și care a suscitat și la acest scrutin foarte multe discuții în spațiul public. De altfel, reprezentativitatea redusă de care (nu) se bucură numeroasa comunitate maghiară din România în Parlamentul de la Budapesta reprezintă un punct negativ al sistemului electoral ungar, la fel ca și constantele modificări ale numărului de parlamentari per circumscripție (gerrymandering).

Notă: Polgárok înseamnă cetățeni în limba maghiară.

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.    Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…