Uite imunitatea, nu e imunitatea, cum și de ce se ridică imunitatea parlamentarilor? În contextul discuțiilor despre ridicarea imunității în cazuri de începere a urmării penale pentru deputați și senatori (indiferent dacă ei sunt sau nu miniștri), ne-am gândit să le pregătim aleșilor noștri un îndreptar care să-i ajute, pornind de la legi, dar și de la principii morale, să voteze pentru sau împotriva ridicării imunității pentru colegii lor.

Dacă vreți, cu prima ocazie (chiar și acum ar fi niște ocazii!), trimiteți documentul pe mail sau printat parlamentarilor, pentru a le semnala cât de importantă este să ia o decizie responsabilă și nu una bazată pe „colegialități” și „prietenii”, care să arate că au încredere în Constituție, în instiuțiile statului și în justiție.  

DOCUMENTUL COMPLET (inclusiv cu legislația relevantă)

Îndreptar pentru parlamentari: cererile de „ridicare a imunității parlamentare”

Deputații și senatorii se bucură de o formă de imunitate parlamentară, reglementată în art. 72 din Constituția României. Această imunitate nu este nici absolută, nici deplină. Prin excepție, cele două Camere ale Parlamentului pot încuviința „ridicarea imunității parlamentare” pentru deputați și senatori.

Prin expresia populară „ridicarea imunității parlamentare” ne referim la situațiile în care una dintre Camerele Parlamentului României este sesizată cu o cerere privind:

• încuviințarea percheziției, a reținerii sau a arestării unui deputat sau senator, conform art. 72 din Constituția României; sau
• efectuarea urmăririi penale față de un deputat sau senator, fost sau actual ministru, conform art. 12-13 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

În drept, se spune că textele constituționale sunt de strictă interpretare. De asemenea, se spune că excepțiile sunt de strictă interpretare. Prin urmare, excepțiile înscrise în texte constituționale sunt de cea mai strictă interpretare posibilă. Acest ghid vă ajută să interpretați corect situațiile în care se solicită ridicarea imunității parlamentare pentru un coleg deputat sau senator.

Pasul 1

Faptele pentru care se cere ridicarea imunității parlamentare au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate de acel deputat sau senator, în exercitarea mandatului parlamentar?

• Dacă aveți convingerea că da, votați pentru respingerea cererii.
• Dacă nu, treceți la următorul pas.

Pasul 2

Cererea este vexatorie, abuzivă sau pare să reprezinte un mijloc de hărțuire politică la adresa acelui deputat sau senator?

• Dacă aveți convingerea că da, votați pentru respingerea cererii.
• Dacă nu, încheiați procedura votând pentru aprobarea cererii.

Note explicative

1. Conform Constituției, procurorii sunt magistrați, deci nu pot face politică; dacă ar face politică sau ar comite abuzuri motivate politic, ar fi sancționați până la excluderea din magistratură, fie de Inspecția Judiciară, fie chiar de Consiliul Superior al Magistraturii.
2. Conform noului Cod de Procedură Penală, percheziția, reținerea ori arestarea trebuie verificate și aprobate de judecătorul de drepturi și libertăți, un magistrat care nu poate face politică, dar care poate „cenzura” eventualele abuzuri ale procurorului de caz.
3. Condițiile 1) și 2) nu existau la data elaborării Constituției (1991) ori la data modificării ei (2003), așa încât protejarea independenței, libertății și siguranței parlamentarului sunt asigurate acum de autoritatea judecătorească, nu de imunitatea parlamentară.

Concluzie

La o analiză foarte atentă, noul art. 72 din Constituție (în vigoare din 2003, când a comprimat fostele art. 69 și 70, redactate în 1991) conține trei prevederi distincte cu privire la imunitatea parlamentară, însă toate trei sunt lipsite de conținut:

• răspunderea juridică pentru voturi sau opinii este egală între cetățeni, pe baza drepturilor și libertăților constituționale, parlamentarii neavând vreun statut privilegiat;
• măsurile judiciare preventive (care necesită încuviințarea Camerei din care face parte un parlamentar) sunt limitate prin controlul instituit de judecătorul de drepturi și libertăți;
• în caz de flagrant, statutul de deputat sau senator nu poate fi o pavăză, întrucât cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților, fără privilegii, fără discriminări.

Cadrul legal existent, alături de principiul separației puterilor și cel al supremației legilor, înscrise în art. 1 din Constituția României, conferă suficiente garanții că niciun parlamentar nu poate deveni victima unui abuz politic, cu atât mai puțin victima unui abuz al vreunui procuror.

Votând de fiecare dată pentru aprobarea cererilor de ridicare a imunității parlamentare, dovediți că aveți încredere în Constituția României și în buna funcționare a instituțiilor ei.

DOCUMENTUL COMPLET (inclusiv cu legislația relevantă)