Skip to main content Scroll Top

Cum arată schimbarea în educație

1.600 de profesori care predau la ciclul primar, gimnazial și liceal au învățat să predea educație media digitală la clasă și 96.000 de elevi au beneficiat de noile cunoștințe. Peste 2.500 de copii și tineri au participat la maratoane de fact-checking și ateliere de educație media. Alți 5.200 de profesori și membri ai comunităților locale au participat la webinarii și ateliere despre inteligența artificială.

Acestea sunt câteva dintre rezultatele proiectului „Educație media digitală pentru tinerii din România”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Ashoka România, EDUMI, E-Civis, Funky Citizens și Grupul PONT.

Proiectul a pornit de la rezultatele cercetării realizate de CJI: 95,7% dintre liceeni și 83,5% dintre elevii de gimnaziu folosesc internetul zilnic, iar aproape 60% dintre elevi evaluează credibilitatea unei informații în funcție de cine a distribuit-o. 

Rezultatele proiectului

 

Vocea beneficiarilor: schimbarea văzută din interior

Evenimentul care a marcat încheierea proiectului, „Data Informed Policy: de la pilotare la politici publice în educație media digitală”, a adus în față, în primul panel, vocile celor pentru care a fost construit programul: de la elevi de clasa a IV-a la tineri care au devenit formatori și s-au dezvoltat în program.

„Pe lângă atelierele tehnice pe care le-am avut, care au fost extrem de utile, pentru că nu se predau neapărat aceste abilități de jurnalism, toate atelierele de scriere și, efectiv, de partea tehnică, de la idee până la produsul final, mi s-au părut extrem de utile. Dar cred că ce mi-a plăcut cel mai mult în proiect au fost acele ateliere în care învățam abilități de teamwork și leadership”, explică Sara Cojocaru, fost redactor-șef la revista Racovista din Cluj-Napoca.

„A fost o experiență în care am aflat foarte multe informații noi și utile despre acest univers media cu care interacționăm în fiecare zi, dar pe care nu îl cunoaștem atât de profund. Un beneficiu a fost faptul că am aflat despre inteligența artificială chiar la începutul ei, când imaginile erau mult mai ușor de diferențiat, ceea ce ne-a ajutat să ne adaptăm cumva la toată evoluția aceasta foarte rapidă a inteligenței artificiale”, povestește Teodora Strezoiu, elevă la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău. A povestit și despre atelierele de educație media pe care le-a ținut împreună cu una dintre colegele ei la clasele de gimnaziu și cum copiii au fost surprinși să afle de la ea informații actuale.

 

Educația media digitală – de la proiect la politică publică 

Al doilea panel, moderat de Cristina Lupu, directoare executivă a CJI, a reunit factori de decizie din sistemul educațional și legislativ într-o conversație structurată în jurul unei întrebări practice: cum devine educația media digitală o politică publică asumată la nivel național?

„Avem nevoie să aducem expertiză dezvoltată în proiect în zonele unde se iau deciziile, pentru că noi credem cu tărie în politici publice bazate pe date și nu pe păreri, și nu pe emoții, și nu pe ce credem că ar fi bine să se întâmple”, a explicat Cristina Lupu la începutul discuției.

La discuție au participat Ariana-Oana Bucur, Vicepreședinte – Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților, Corina Atanasiu, Secretar – Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților și Bogdan Cristescu, Director – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

„S-au spus aici lucruri esențiale pe care putem clădi. Ne punem problema înlocuirii unor materii sau ne punem problema integrării, apropo de transversalitate? Îmi dau seama că baza în fact-checking este să fiu obișnuit ca, în orice moment al învățării mele, să am o îndoială și să mă întreb. Faptul că, de exemplu, în evaluările de clasa a doua am introdus cerința de a verifica pe altă cale ceea ce ai afirmat este un punct de creștere în această direcție”, a spus Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.


Despre proiect

Proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România” este finanțat de Fondation Botnar, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent și implementat împreună cu Ashoka România, EDUMI, E-Civis, Funky Citizens și Grupul PONT. Proiectul și-a propus să contribuie la formarea unor tineri capabili să navigheze critic mediul informațional digital, nu doar ca utilizatori, ci ca cetățeni activi și responsabili. Resursele dezvoltate în proiect sunt disponibile aici

 

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…

Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică.    Raport (PDF)   Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Eliminarea declarației publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de…

Am pornit această analiză cu ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții. Indiferent cine scrie despre caz, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția.    Raport (PDF) Pentru o experiență optimă de lectură pe telefonul mobil, rotiți dispozitivul în poziție orizontală.     Rezumat executiv Am monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din…

Adaugă comentariu