Ieri, pe 21 mai 2026, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a convocat mediul asociativ pentru a discuta prioritățile strategice ale instituției pentru anul în curs. Funky Citizens a fost prezent prin intermediul avocatei Simona Calapodescu și a venit cu observații concrete privind reforma legislației electorale. Printre observații se numără: stabilitatea cadrului normativ și profesionalizarea administrației electorale, transparența finanțării campaniilor digitale și drepturile observatorilor independenți.
1. Modificarea legislației electorale
În urma ciclului electoral 2024–2025, putem formula o serie de recomandări privind reforma legislației electorale. Principalele propuneri vizează stabilitatea și predictibilitatea cadrului normativ, transparența procesului electoral, profesionalizarea administrației electorale și consolidarea drepturilor alegătorilor și observatorilor independenți.
Recomandăm, în primul rând, evitarea modificărilor ad-hoc prin ordonanțe de urgență și adoptarea unui cadru legislativ unitar și predictibil, inclusiv prin elaborarea unui Cod Electoral coerent. Așa cum am susținut și în discuția din 21.05.2026, susținem unificarea reglementărilor prin aprobarea unor hotărâri stabile, unitare, în detrimentul celor emise cu ocazia fiecărui tur de scrutin, pentru aspecte de competența AEP (ex. procedura solicitării urnei mobile, accesibilitate secții, standardizarea materialelor electorale, securitatea secțiilor de votare etc.). Mai mult, insistăm pentru îmbunătățirea atât a condițiilor de lucru pentru birourile secției de votare (ex. reconfigurarea secțiilor cu un istoric îndelungat de supraaglomerare, spații inadecvate din punct de vedere al dimensiunii, dotării, accesibilității etc.), cât și a materialelor de vot (ex. redefinirea sigiliilor, standardizarea materialelor de vot etc.).
În ceea ce privește administrația electorală, recomandăm reducerea influenței politice asupra birourilor electorale și profesionalizarea corpului experților electorali prin recrutare, evaluare transparentă și formare continuă. Factorul de motivare pecuniară nu trebuie ignorat, în simetrie cu sancțiunea excluderii în cazul neparticipării la formare, respectiv în cazul constatării lipsei de pregătire a experților electorali. De asemenea, este recomandată elaborarea unor ghiduri clare privind desfășurarea procesului electoral și instruirea riguroasă a membrilor birourilor electorale și a forțelor de ordine în domeniul legislației electorale. Ghidurile ar trebui să respecte legislația electorală, în trecut confruntându-ne cu introducerea în ghiduri a unor elemente nelegale, de interpretare greșită sau restrictivă a legii, contrare spiritului legii privind transparența și corectitudinea procesului electoral (ex. restricționarea accesului observatorilor la procedura renumărării, a votului prin urna mobilă, un pretins vid legislativ referitor la îndepărtarea materialelor de propagandă electorală din ziua votului etc.).
Formarea electorală presupune și pregătirea agenților de poliție și jandarmerie în paralel cu personalul secțiilor de votare, cu clarificarea atribuțiilor lor și a situațiilor „gri” (de exemplu, competența președinților în jurul secției de votare, în raport cu menținerea ordinii și controlul propagandei electorale). Insistăm totodată și asupra unei coordonări cu Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile statelor străine în vederea asigurării unei reale siguranțe a personalului electoral al secțiilor de votare din străinătate, în contextul unor incidente violente din ultimii ani sau al „simplei” imposibilități de a aplica legea română. Imaginile cu violență la adresa alegătorilor, neurmate de vreo formă de atragere a răspunderii, afectează în mod negativ exercitarea votului.
În același timp, se impune renunțarea la practica organizării simultane a alegerilor de tipuri diferite și asigurarea unei interpretări uniforme a legislației în toate secțiile de votare, inclusiv în diaspora. Considerăm că experiența comasării alegerilor ne arată că aceasta este o greșeală din toate punctele de vedere.
Deși referirea la legislația electorală se referă, în majoritatea ei, la respectarea dreptului de a alege, aceasta vizează și dreptul de a fi ales. Acest drept este limitat prin numărul mare de semnături necesare pentru depunerea unei candidaturi. Un alt element este păstrarea obligativității strângerii de semnături în format fizic, deși chiar și instituțiile statului tind să se digitalizeze din ce în ce mai mult. Reducerea numărului de semnături în mod semnificativ și permiterea depunerii candidaturii cu semnături în format electronic ar contribui la o competiție electorală reală. În orice caz, până la obținerea acestor deziderate, este imperios necesară o procedură de verificare a semnăturilor, condiția numărului de susținători fiind un formalism iluzoriu dacă acestea pot fi falsificate fără consecințe legale, măcar în sensul descalificării candidaturii.
Experiența acumulată ne-a arătat importanța rolului observatorilor independenți nu doar în constatarea pasivă a procesului electoral, ci și în ameliorarea acestui proces prin formularea de întâmpinări și plângeri. Solicităm reglementări mai explicite privind accesul observatorilor în secțiile de votare, sancțiuni eficiente pentru obstrucționarea activității acestora și consultarea sistematică a organizațiilor acreditate în procesul de reformă electorală.
Pentru îmbunătățirea procesului de vot și a centralizării rezultatelor, propunem simplificarea procedurilor de numărare și centralizare a voturilor, introducerea unor mecanisme suplimentare de control reciproc, accelerarea soluționării contestațiilor și prelungirea activității birourilor electorale până la finalizarea tuturor procedurilor administrative și judiciare – care să condiționeze validarea rezultatelor alegerilor. Participarea la observarea alegerilor din Republica Moldova a relevat un sistem mult mai dinamic, cu arătarea tuturor buletinelor de vot către toți participanții. Experiențele noastre din Republica Moldova și Ungaria au relevat, de asemenea, faptul că pregătirea, înțelegerea scopului legii și proactivitatea personalului au fost de natură să eficientizeze procedurile, comparativ cu situațiile din țară, în care atât necunoașterea legii, cât și improvizațiile au dus la întârzieri și erori umane în procesul electoral.
O propunere formulată încă din anul 2024 privește reducerea perioadei de recunoaștere a dreptului de vot ulterior modificării domiciliului și, implicit, a actului de identitate al alegătorului. Precizăm că în multe alte cazuri, instituțiile statului iau în considerare modificarea domiciliului încă de a doua zi după modificarea adresei. Restrângerea sau limitarea dreptului de vot care pleacă de la o prezumție de fraudă este greșită. Sugerăm, printre altele, introducerea unei soluții legislative care să acopere „punțile” dintre vizele de reședință, cu un termen de grație de 3 luni între expirarea vizei și reînnoirea acesteia, respectiv reglementarea termenelor limită pentru obținerea vizei în timp util, astfel încât alegătorii să aibă un termen rezonabil de conformare.
Eficiența mijloacelor judiciare de contestare sau de control al procesului electoral este extrem de importantă. Lipsirea de mijloace legale și procedurale afectează încrederea în procesul electoral. În acest sens, este necesară prelungirea termenelor de validare a alegerilor, astfel încât acestea să fie ulterioare soluționării contestațiilor formulate.
2. Transparența finanțării politice și aplicarea reglementărilor europene privind publicitatea politică
Monitorizarea campaniilor electorale din 2024 și 2025 a relevat deficiențe structurale majore în ceea ce privește transparența finanțării politice și reglementarea publicității politice în mediul digital. Aceste deficiențe au fost amplificate de adoptarea în regim de urgență a OUG nr. 1/2025 privind publicitatea politică, fără consultare cu părțile interesate, și de aplicarea sa problematică de către BEC (Biroul Electoral Central).
Publicitate politică neasumată și rețele de pagini false
Una dintre cele mai grave amenințări identificate în ciclul electoral 2024–2025 a fost proliferarea publicității politice neasumate, finanțate prin rețele de pagini anonime. Investigațiile jurnalistice și monitorizarea realizată de organizații ale societății civile (Funky Citizens, Expert Forum, Public Record șamd.) au documentat:
- Pagini comerciale transformate în aparente persoane reale, cu nume românești și fotografii de profil generate de AI, utilizate pentru amplificarea artificială a candidaților la alegerile electorale din 2024-2025.
- Rețele coordonate de boți operați din țări precum Vietnam, India și Pakistan, care au generat sute de mii de aprecieri și comentarii artificiale pe paginile candidaților.
- Modelul de campanie „zero finanțare, zero cheltuieli” declarat de Călin Georgescu în 2024, care a expus o lacună fundamentală în mecanismele de monitorizare a finanțării campaniilor digitale.
Recomandări:
- Responsabilizarea candidaților și partidelor pentru toate activitățile digitale care le aduc beneficii electorale dacă au comisionat direct aceste activități. Legislația trebuie să stabilească o normă clară: candidații și partidele răspund pentru acțiunile terților care acționează în beneficiul lor.
- Colaborare instituțională structurată între AEP, ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) – în calitate de Coordonator pentru Servicii Digitale, CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), alte instituții cu atribuții în desfășurarea procesului electoral și organizațiile societății civile expertizate în monitorizarea spațiului online în perioadele electorale. Absența capacității instituționale de monitorizare sistematică a spațiului online rămâne o carență majoră: singurii actori care monitorizează activ și recurent în prezent spațiul digital în campania electorală sunt organizațiile societății civile și jurnaliștii de investigație.
Responsabilizarea actorilor politici în mediul online
- Consecințe concrete și sancțiuni pentru utilizarea coordonată a conturilor false și a rețelelor de amplificare artificială în campania electorală.
- Implementarea unui set unitar de reguli de campanie electorală în mediul online, cu caracter obligatoriu.
Capacitate instituțională de monitorizare a spațiului digital
Distincția clară între monitorizare și reglementare: instituțiile trebuie să observe și să înțeleagă fenomenul, nu neapărat să impună restricții suplimentare în spațiul public (precum situația declanșată de OUG 1/2025), având în vedere existența instrumentelor europene legale care acoperă aceste zone. Monitorizarea prevede inclusiv instrumente de comunicare strategică, sesizări oficiale și informarea proactivă și constantă a publicului cu privire la conținutul care poate afecta integritatea electorală și poate influența alegătorii.
Colaborarea AEP cu societatea civilă
- Consultarea sistematică a organizațiilor cu experiență în monitorizarea spațiului online electoral în procesul de elaborare a reglementărilor.
- Organizarea de sesiuni de schimb de bune practici cu personalul instituțiilor, valorificând expertiza societății civile acumulată în ultimii ani de observare electorală hibridă (acoperire fizică a secțiilor de votare și monitorizare online a campaniilor electorale).
3. Elaborarea proiectului de lege privind partidele politice
Ca o observație preliminară, vă rugăm să apreciați oportunitatea abrogării art. 46 alin. (2) din legea nr. 14/2003, care este parțial căzut în desuetudine, prin aplicarea arbitrară și neuniformă de către Ministerul Public. Această situație este de natură să creeze incertitudine în ceea ce privește dreptul la asociere și dreptul de a fi ales.
4. Digitalizare instituțională, infrastructură și eficiență operațională
O prioritate importantă este interoperabilitatea bazelor de date utilizate de autorități, în special în ceea ce privește evidența domiciliului și a reședinței alegătorilor. Prima urgență este reprezentată de conectarea și actualizarea eficiente a sistemelor informatice pentru evitarea situațiilor în care alegătorii își pierd dreptul de vot din cauza întârzierilor administrative sau a lipsei de continuitate între vizele de reședință.
În ceea ce privește infrastructura electorală, recomandăm realizarea investițiilor necesare în modernizarea logisticii secțiilor de votare: spații adecvate, condiții decente de lucru pentru personalul electoral, buletine de vot și materiale electorale de calitate, precum și măsuri suplimentare de securitate pentru secțiile din străinătate. Totodată, se solicită îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități și reducerea aglomerației din secțiile de votare printr-o mai bună organizare administrativă. Mai mult, standardizarea ar trebui să privească toate aspectele procesului electoral, de la amplasarea elementelor în secții, fluxurile de vot, urnele etc.
Aceste investiții vor rămâne însă fără efecte în lipsa profesionalizării și digitalizării managementului resurselor umane electorale. Se recomandă crearea de către AEP a unui mecanism transparent de recrutare, formare și evaluare a experților electorali, recrutarea timpurie și instruirea continuă a acestora, inclusiv prin platforme standardizate de pregătire și ghiduri operaționale stabile, publicate din timp și menținute constant de la un scrutin la altul. De asemenea, pregătirea acestor experți ar trebui să exceadă simpla procedură din ziua votului și ar trebui completată cu informații adiacente referitoare la importanța votului, drepturi civice, egalitate de gen etc.
O mai bună înțelegere a faptului că votul este doar un element al cetățeniei active va duce la o mai bună administrare a procesului electoral.
De asemenea, recomandăm consolidarea capacității administrative și analitice a AEP prin inventarierea sistematică a incidentelor electorale, digitalizarea evidenței sesizărilor și contestațiilor și utilizarea acestor date pentru identificarea vulnerabilităților recurente din legislație și din aplicarea procedurilor electorale. În paralel, este necesară accelerarea soluționării contestațiilor și menținerea activității birourilor electorale până la finalizarea tuturor procedurilor administrative și judiciare.
Un alt obiectiv important îl reprezintă creșterea transparenței și a comunicării publice prin publicarea rapidă și accesibilă a informațiilor electorale, clarificărilor procedurale și materialelor informative pentru alegători.
O atenție sporită trebuie acordată votului prin corespondență, ca realizare a dreptului constituțional de vot pentru persoanele pentru care deplasarea este imposibilă sau anevoioasă. Această modalitate de vot a cunoscut deficiențe în unele cazuri, limitând exercitarea dreptului de vot.
În ansamblu, recomandările formulate urmăresc transformarea administrației electorale într-un sistem mai predictibil, digitalizat, interoperabil și eficient operațional, capabil să reducă vulnerabilitățile administrative și să consolideze încrederea publică în procesul electoral.
