Skip to main content Scroll Top

Am solicitat și participat la dezbaterea publică pe HG privind Patrimoniul Protocolului de Stat

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională există de peste 20 de ani. Puțini o folosesc, printre care și noi. Am solicitat o dezbatere publică pe proiectul de hotărâre de Guvern care modifică organizarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (pe românește: cine și cum administrează vilele și palatele statului).

Secretariatul General al Guvernului a convocat întâlnirea, care a avut loc pe 20 mai la Palatul Victoria, iar Funky Citizens a fost acolo prin intermediul avocatului nostru, Adrian Rista. Pe scurt: am propus ca cetățenii să poată vedea cine stă în vilele statului, în ce condiții, pe ce bani și ce se investește acolo. Vezi propunerile noastre concrete mai jos.

Propuneri (PDF)

Our proposals

Nr Forma inițiatorului Forma propusă
1. Art.61. – Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele:

a) adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului;

b) destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație;

c) în cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorității sau instituției publice centrale sau locale, organizației sindicale, partidului politic, fundației, asociației, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unității aparținând cultelor religioase, unității din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanței organizației internationale interguvernamentale acreditate în România, alte instituții;

d) în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:

(i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției;

(ii) categoria instituției în care își desfășoară activitatea: birou parlamentar, minister, agenție, autoritate, oficiu, consiliu, institut, secretariat de stat, directorat, departament, altă categorie, fără a se menționa denumirea explicită a instituției;

e) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;

f) temeiul de drept în baza căruia a fost atribuit imobilul către beneficiar și forma de alocare a contractului: prin atribuire directă cu aprobarea instituției abilitate sau prin procedură de licitație, potrivit legii;

g) data începerii și data încetării contractului;

h) prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul.

După articolul 6 se introduce un nou articol, art.61, cu următorul cuprins:

Art. 61 – Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, la zi, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele:

a) adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului;

b) destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație;

c) în cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorității sau instituției publice centrale sau locale, organizației sindicale, partidului politic, fundației, asociației, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unității aparținând cultelor religioase, unității din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanței organizației internationale interguvernamentale acreditate în România, alte instituții;

d) în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:

(i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției;

(ii) categoria instituției în care își desfășoară activitatea: birou parlamentar, minister, agenție, autoritate, oficiu, consiliu, institut, secretariat de stat, directorat, departament, altă categorie, fără a se menționa denumirea explicită a instituției;

e) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;

f) temeiul de drept în baza căruia a fost atribuit imobilul către beneficiar și forma de alocare a contractului: prin atribuire directă cu aprobarea instituției abilitate sau prin procedură de licitație, potrivit legii;

g) data începerii și data încetării contractului;

h) prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul.

(2) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, la zi, și menține publicată lista tuturor persoanelor fizice care utilizează imobile, fără menționarea altor elemente.

2.   La articolul 7, după alineatul (7) se adaugă un alineat nou, alin. (71), care va avea următorul cuprins:

(71) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet sumele prevăzute la alin. (2) și (7) pentru anul în curs.

3.

Articolul 8

Regia asigură administrarea, conservarea, protecţia şi întreţinerea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Guvernul, iar cheltuielile aferente activităţilor prestate, calculate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se acoperă anual pe bază de contracte de prestări de servicii. 

Articolul 8 se va modifica și va avea următorul conținut:

(1) Regia asigură administrarea, conservarea, protecţia şi întreţinerea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Guvernul, iar cheltuielile aferente activităţilor prestate, calculate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se acoperă anual pe bază de contracte de prestări de servicii. 


(2) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet lista investițiilor, pe imobile, specificând suma totală a acestora și, distinct, sumele alocate pentru anul în curs.”

 

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…

Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică.    Raport (PDF)   Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Eliminarea declarației publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de…

Am pornit această analiză cu ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții. Indiferent cine scrie despre caz, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția.    Raport (PDF) Pentru o experiență optimă de lectură pe telefonul mobil, rotiți dispozitivul în poziție orizontală.     Rezumat executiv Am monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din…

Adaugă comentariu