Skip to main content Scroll Top

Am solicitat și participat la dezbaterea publică pe HG privind Patrimoniul Protocolului de Stat

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională există de peste 20 de ani. Puțini o folosesc, printre care și noi. Am solicitat o dezbatere publică pe proiectul de hotărâre de Guvern care modifică organizarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (pe românește: cine și cum administrează vilele și palatele statului).

Secretariatul General al Guvernului a convocat întâlnirea, care a avut loc pe 20 mai la Palatul Victoria, iar Funky Citizens a fost acolo prin intermediul avocatului nostru, Adrian Rista. Pe scurt: am propus ca cetățenii să poată vedea cine stă în vilele statului, în ce condiții, pe ce bani și ce se investește acolo. Vezi propunerile noastre concrete mai jos.

Propuneri (PDF)

Our proposals

Nr Forma inițiatorului Forma propusă
1. Art.61. – Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele:

a) adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului;

b) destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație;

c) în cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorității sau instituției publice centrale sau locale, organizației sindicale, partidului politic, fundației, asociației, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unității aparținând cultelor religioase, unității din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanței organizației internationale interguvernamentale acreditate în România, alte instituții;

d) în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:

(i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției;

(ii) categoria instituției în care își desfășoară activitatea: birou parlamentar, minister, agenție, autoritate, oficiu, consiliu, institut, secretariat de stat, directorat, departament, altă categorie, fără a se menționa denumirea explicită a instituției;

e) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;

f) temeiul de drept în baza căruia a fost atribuit imobilul către beneficiar și forma de alocare a contractului: prin atribuire directă cu aprobarea instituției abilitate sau prin procedură de licitație, potrivit legii;

g) data începerii și data încetării contractului;

h) prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul.

După articolul 6 se introduce un nou articol, art.61, cu următorul cuprins:

Art. 61 – Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, la zi, în datele de 31 mai şi 30 noiembrie ale fiecărui an, şi menține publicată lista tuturor imobilelor, proprietate publică și privată a statului, aflate în administrarea regiei, cuprinzând următoarele:

a) adresa imobilului, suprafața desfășurată, suprafața terenului;

b) destinația imobilului: spațiu de locuit, spațiu pentru birouri, spațiu cu altă destinație;

c) în cazul persoanei juridice care utilizează imobilul se precizează: denumirea autorității sau instituției publice centrale sau locale, organizației sindicale, partidului politic, fundației, asociației, cabinetului de avocatură, biroului notarial, unității aparținând cultelor religioase, unității din domeniul presei sau editurii, misiunii diplomatice, oficiului consular, reprezentanței organizației internationale interguvernamentale acreditate în România, alte instituții;

d) în cazul persoanei fizice care utilizează imobilul se precizează:

(i) categoria funcției beneficiarului: demnitar, înalt funcționar public, funcționar public, personal cu statut special, personal contractual, altă categorie, fără a se menționa titulatura explicită a funcției;

(ii) categoria instituției în care își desfășoară activitatea: birou parlamentar, minister, agenție, autoritate, oficiu, consiliu, institut, secretariat de stat, directorat, departament, altă categorie, fără a se menționa denumirea explicită a instituției;

e) tipul contractului încheiat: închiriere, folosință gratuită, prestări de servicii, asociere;

f) temeiul de drept în baza căruia a fost atribuit imobilul către beneficiar și forma de alocare a contractului: prin atribuire directă cu aprobarea instituției abilitate sau prin procedură de licitație, potrivit legii;

g) data începerii și data încetării contractului;

h) prețul contractului sau chiria lunară, dacă este cazul.

(2) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet, la zi, și menține publicată lista tuturor persoanelor fizice care utilizează imobile, fără menționarea altor elemente.

2.   La articolul 7, după alineatul (7) se adaugă un alineat nou, alin. (71), care va avea următorul cuprins:

(71) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet sumele prevăzute la alin. (2) și (7) pentru anul în curs.

3.

Articolul 8

Regia asigură administrarea, conservarea, protecţia şi întreţinerea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Guvernul, iar cheltuielile aferente activităţilor prestate, calculate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se acoperă anual pe bază de contracte de prestări de servicii. 

Articolul 8 se va modifica și va avea următorul conținut:

(1) Regia asigură administrarea, conservarea, protecţia şi întreţinerea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Guvernul, iar cheltuielile aferente activităţilor prestate, calculate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se acoperă anual pe bază de contracte de prestări de servicii. 


(2) Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” publică pe pagina proprie de internet lista investițiilor, pe imobile, specificând suma totală a acestora și, distinct, sumele alocate pentru anul în curs.”

 

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.    Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…