Blog
Rezultatele căutării
PNRR s-a încheiat pe 31 august 2026. De atunci circulă cel puțin patru cifre diferite despre cât am pierdut. Sunt, în felul lor, toate corecte. Numai că nu măsoară același lucru. Începând cu 1 septembrie, nimic din ce mai face statul român nu mai contează: Comisia nu mai poate lua în calcul acțiuni realizate după 31 august, nici măcar pentru plățile deja suspendate, și nu mai poate fi aprobată nicio modificare a planului. Calendarul rămas:→ 30 septembrie — ultima cerere de plată, cu toate documentele justificative→ 31 decembrie — Comisia finalizează toate plățile Patru luni în care se decide cea mai mare tranșă din tot programul. Merită să știm ce numărăm. O lege adoptată nu înseamnă automat o reformă făcută Pensiile speciale. România a adoptat Legea 282/2023. Legea există, e în Monitorul Oficial….
„România este pregătită să răspundă militar Rusiei” Pe 21 august 2026, ministra de externe Oana Țoiu a fost invitată la Antena 3 CNN, unde a vorbit despre incidentele recente cu drone în apropierea Mării Negre. Întrebată cum reacționează România, a spus că țara e pregătită să răspundă „atât militar, cât și diplomatic” pentru a-și apăra cetățenii și teritoriul. Două zile mai târziu, pe 23 august, trei pagini de Facebook pentru românii din diaspora au preluat declarația și au tăiat-o până la o singură frază: „România este pregătită să răspundă militar Rusiei”. Fără „diplomatic”, fără contextul apărării, însoțită de imagini cu explozii și flăcări. Sensul s-a inversat: dintr-o poziție de descurajare, mesajul a devenit anunțul unui război iminent. Raport (format PDF) De acolo, fraza s-a răspândit rapid…
La finalul lunii august 2026, să pregătești o ciorbă rădăuțeană te costă 80,54 de lei, cu 2,03 lei mai puțin decât luna trecută. Este a patra scădere lunară consecutivă, iar de la vârful din aprilie 2026, coșul a coborât cu peste 13 lei. Însă față de acum un an, costul unei ciorbe este cu 19% mai mare. De unde vine scăderea? Aproape toată scăderea din august vine dintr-un singur ingredient. Prețul ardeiului gras roșu, aflat acum în plin sezon, s-a înjumătățit față de luna trecută (5,80 -> 2,76 lei). Restul mișcărilor sunt mici și se compensează reciproc: morcovii și piperul au scăzut ușor, în timp ce țelina (3,82 → 4,22 lei) și rădăcina de pătrunjel (5,99 → 6,49 lei) au urcat. Puiul întreg, sarea, gălbenușurile și oțetul au rămas…
România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată. Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…
Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie. Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…
România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra. Raport (PDF) Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…
Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică. Raport (PDF) Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept. Eliminarea declarației publice de interese financiare Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de…
Am pornit această analiză cu ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții. Indiferent cine scrie despre caz, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția. Raport (PDF) Pentru o experiență optimă de lectură pe telefonul mobil, rotiți dispozitivul în poziție orizontală. Rezumat executiv Am monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din…
Zilele trecute, în perioada 7-8 iulie, a avut loc Summitul NATO la Ankara.