Skip to main content Scroll Top

Combaterea Dezinformării

Rezultatele căutării

Clear Filters

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…

Am pornit această analiză cu ipoteza unei polarizări în jurul cazului centrelor de la Dumbrava. Datele au infirmat această ipoteză: românii nu sunt împărțiți în două tabere egale, ci uniți într-o neîncredere aproape unanimă față de instituții. Indiferent cine scrie despre caz, avocatul familiei, o jurnalistă sau un fost premier, ostilitatea publicului se descarcă în același loc: statul, presa, justiția.    Raport (PDF) Pentru o experiență optimă de lectură pe telefonul mobil, rotiți dispozitivul în poziție orizontală.     Rezumat executiv Am monitorizat spațiul online românesc între 29 iunie și 13 iulie 2026 – două săptămâni marcate de criza de guvernare și de ancheta DIICOT privind centrele de îngrijire administrate de Viorel Pașca în județul Bihor. Ne-a interesat ce a discutat publicul, cum a circulat informația și cât din…

Analiză Funky Citizens pe 571.565 de postări din perioada 8–22 iunie 2026: politica internă a generat aproape de trei ori mai mult engagement decât orice altă temă inclusă în analiză. A fost și ținta celei mai extinse rețele de coordonare identificate în corpus.  Raport (PDF) Cifrele cheie De ce contează? Perioada analizată a prins România fără un guvern cu puteri depline, la aproape două luni de la căderea Guvernului Bolojan și în plina succesiune de nominalizări eșuate de premier. Țara a funcționat cu un risc real de alegeri anticipate, cu aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) suspendate până la 31 august, cu un deficit bugetar printre cele mai mari din UE și cu leul la un minim istoric. Este a doua criză…

În data de 8 februarie 2024 au fost create, în aceeași zi, 18 pagini cu domenii de activitate diferite: 9 în Sănătate și Frumusețe, 6 în Băcănii și 3 în Muzicieni și Formații. Toate aveau profiluri aparent independente și fără nicio conexiune vizibilă între ele. Numele și fotografiile de profil sugerează identități vietnameze.   Raport (PDF)   Aceeași semnătură apare la alte 153 de pagini similare, create în intervalul 21 iulie 2021 – 4 aprilie 2024, parte din același val de conturi false. Ritmul de creare a paginilor nu este uniform: cele mai multe pagini au apărut concentrat în ianuarie și februarie 2024.   Acestea sunt doar 35 de conturi din 170 descoperite.  La prima vedere, nimic neobișnuit. Pagini de nișă, conținut local, fără nicio legătură vizibilă între ele….

În ultima săptămână, spațiul informațional românesc a fost marcat de două incidente distincte cu drone, cu atribuiri diferite: primul incident a avut o atribuire oficială imediată, cel de-al doilea a fost confirmat de partea ucraineană abia ulterior, iar în orele dintre incident și confirmare, spațiul informațional a fost ocupat de narative concurente.   Raport drone (PDF) Pe 28–29 mai, o dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie și rănind două persoane – un incident cu atribuire clară. Explozia de la Constanța vine la o săptămână după ce o dronă rusească Geran-2 s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și rănind două persoane. Pe 5 iunie, o dronă maritimă de tip Magura s-a autodetonat în Portul Constanța, fără victime….

Incidentul din noaptea de 28 spre 29 mai 2026 nu s-a produs izolat, ci într-un context mai larg de escaladare a activității dronelor rusești în proximitatea frontierei române. Pe 23 mai, Ministerul Apărării Naționale a semnalat cel mai recent atac al armatei ruse asupra infrastructurii ucrainene din apropierea județului Tulcea, subiectul dronelor devenind astfel un element de interes public constant și recurent în spațiul informațional românesc. Cronologia evenimentelor din noaptea de 28 spre 29 mai este următoarea: 21:15 Rusia lansează un atac asupra porturilor ucrainene Reni, Orlovka, Chilia și Vîlcove. 01:19 Două aeronave F-16 decolează de la Baza 86 Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, cu autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. 01:46 Drona care va provoca incidentul este identificată la 19 km…

Autori: Matei Vrabie, Călin Georgia, Anca Badea, Ana Mocanu În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic. Acest document oferă a doua radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București. Notă: La finalul cercetării actuale veți…

Autori: Matei Vrabie, Călin Georgia, Anca Badea În era digitală, fermele de boți plătite și astroturfing-ul* rescriu regulile jocului democratic, transformând radical peisajul informațional și înlocuind opinia publică autentică cu  activitate fabricată.    *Astroturfing-ul – crearea artificială a unei aparențe de susținere populară spontană. Se bazează pe rețele masive de conturi false care generează aprecieri, comentarii și distribuiri pentru a amplifica artificial mesaje politice. Aceste ferme de boți plătite, adesea operate din țări îndepărtate, oferă urmăritori și engagement fals, creând iluzia unei popularități organice.    În România, această tactică ridică semne serioase de îngrijorare, mai ales când vine vorba de influențarea opiniei publice în contextul electoral. Cazul Top News TV Pagina de Facebook Top News TV a apărut în peisajul mediatic din România pe 17 octombrie 2025. La doar…