În data de 8 februarie 2024 au fost create, în aceeași zi, 18 pagini cu domenii de activitate diferite: 9 în Sănătate și Frumusețe, 6 în Băcănii și 3 în Muzicieni și Formații. Toate aveau profiluri aparent independente și fără nicio conexiune vizibilă între ele. Numele și fotografiile de profil sugerează identități vietnameze.
Aceeași semnătură apare la alte 153 de pagini similare, create în intervalul 21 iulie 2021 – 4 aprilie 2024, parte din același val de conturi false. Ritmul de creare a paginilor nu este uniform: cele mai multe pagini au apărut concentrat în ianuarie și februarie 2024.
Acestea sunt doar 35 de conturi din 170 descoperite.
La prima vedere, nimic neobișnuit. Pagini de nișă, conținut local, fără nicio legătură vizibilă între ele.
Analiza rețelei arată altceva. Aceste profiluri nu funcționează independent, ci urmăresc în mod coordonat pagina Partidului Mișcarea România Suverană. Rolul lor este să amplifice acest conținut prin follow-uri, creând impresia unui sprijin popular organic.
Partidul Mișcarea Suverană este o formațiune înființată în 2024, cu sprijinul lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. Partidul a fost condus inițial de Carmen Dan, fostul ministru de Interne, care a preluat conducerea în aprilie 2024. În momentul actual, partidul este condus de Alexandru Oprea, care a fost Președinte de Consiliu Județean Dâmbovița și fost membru PSD. Partidul a fost validat de Biroul Electoral Central pentru alegerile din iunie 2024.
Identitatea furată
Numele și fotografiile de profil indică o origine aparent vietnameză a identităților, însă, așa cum arată analiza de mai jos, multe imagini sunt furate din surse asiatice diverse. Localizarea reală a operatorilor rețelei nu poate fi stabilită doar pe baza acestor elemente.
Cel mai important indiciu apare la nivelul imaginilor de profil. Contul Lê Hương Thi folosește o fotografie furată de la Lalisa Manobal, cunoscută drept Lisa, cântăreață, dansatoare și icon de fashion din Thailanda. Fotografia originală a fost publicată de Lisa pe contul ei oficial de Instagram, urmărit de 105 milioane de oameni, iar furtul ei arată cât de simplu este pentru operatorii rețelei să construiască identități credibile fără niciun efort real.
Al doilea cont, Ngô Thảo Linh, repetă același tipar. Imaginea de profil a fost luată de la manttien, un influencer din Vietnam. Alegerea unei persoane reale, cu prezență activă online, face ca profilul fals să pară autentic la o primă verificare.
De asemenea, poza de profil a lui manttien a fost regăsită și pe un canal de TikTok numit haboraostudio, care postează videoclipuri despre baseball și are 19,5 mii de urmăritori și 156,2 mii de aprecieri. Reapariția aceleiași imagini pe platforme diferite arată că operatorii rețelei refolosesc același set de fotografii furate, fără să se mai obosească să caute surse noi pentru fiecare cont.
Tiparul se repetă: identități false, construite pe imagini furate, folosite pentru a da credibilitate unor pagini concepute special pentru amplificarea unor mesaje politice.
Acest tipar nu este nou în spațiul informațional românesc. O investigație Public Record din noiembrie 2025 identificase deja un fenomen similar: peste 130 de conturi cu nume vietnameze urmăreau activitatea politicianei Anca Alexandrescu pe Facebook, multe dintre ele folosind identități furate sau generând mesaje automat, prin inteligență artificială. Rețeaua analizată în continuare arată că acest tip de operațiune nu a fost izolat, ci a fost reluat și redirecționat către un alt subiect politic.
Unde se duc mesajele partidului?
Cele mai distribuite 80 de clustere tratează următoarele teme
Am analizat în ce grupuri s-au distribuit cele 13 postări ale partidului în perioada decembrie 2024 – iunie 2026. Cel mai des, postările au ajuns în grupurile de susținători ai partidului și în cele ale filialelor județene sau locale.
Pe lângă acestea, două pagini de Facebook și mai multe conturi au distribuit constant postările partidului în grupuri naționaliste și în câteva grupuri de susținători ai lui Liviu Dragnea (here, here, here). Mesajele partidului au mai ajuns și în grupurile de simpatizanți ai lui Călin Georgescu, ai Ancei Alexandrescu sau ai mișcării suveraniste, în general.
Din ianuarie 2026, distribuția sistematică a postărilor în grupurile de Facebook a fost asigurată de două pagini satelit: România Suverană and Mișcarea Suverană România Poiana. Aceasta din urmă a fost creată în 2022, sub numele inițial Alianța Pentru Patrie Poiana, filiala locală a unui alt partid legat de Liviu Dragnea.
Nu toate conturile false au provenit din Hanoi. Câteva dintre ele au nume românești și împart același nume de familie și aceeași poză de profil: Rodica Matei, din Craiova, și Gianina Matei, din București. Pentru o scurtă perioadă, cele două au folosit identitatea aceleiași fete, cu mici ajustări. Din ianuarie 2025, conturile lor au distribuit postările partidului în grupurile membrilor și simpatizanților, dar și în grupuri de susținere pentru Liviu Dragnea, Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, precum și în comunități din diaspora.
Un alt cont, Maria Matei, a ținut la curent oamenii din mai multe grupuri de simpatizanți în legătură cu activitatea partidului, folosind poza unei foste prezentatoare egiptene, Doaa Salah Dody.
În total, 13 conturi au diseminat 13 postări în 279 de grupuri diferite, în unele situații de mai multe ori, ajungând la 921 de redistribuiri ale acestor materiale. Printre cele mai prolifice conturi se află „România Suverană”, care a distribuit 4 postări către 101 grupuri, cu un total de 243 de redistribuiri, urmat de „Lica Sac”, care a distribuit 5 postări către 89 de grupuri, cu un total de 232 de redistribuiri. Un alt caz interesant este cel al contului „Daniela Pîrvu”, care a distribuit 2 postări către 69 de grupuri, cu un total de 78 de diseminări.
Aceste comportamente sunt similare cu fenomenele de intoxicație informațională documentate de organizații precum VIGINUM, folosite în sfera publică de mai bine de 10 ani.
Vă invităm să explorați setul de date din graficul de mai sus: conturile sunt reprezentate în culoarea albastră, iar grupurile, în culoarea portocalie. Puteți explora rețeaua interacționând cu nodurile sau cu legăturile dintre ele.
De ce este dăunător acest fenomen
E important de reținut că datele vizualizate mai sus reprezintă doar o mostră dintr-un fenomen mult mai extins, un „vârf de iceberg”. Orice postare, a oricărui cont, poate fi redistribuită artificial în orice moment pentru a inunda spațiul informațional și a crea impresia unui sprijin organic. Mai mult, la producerea unor evenimente relevante pe agenda publică, cum a fost cazul dronelor de la Galați and Constanța, algoritmii rețelelor de socializare ne arată conținuturile recomandate, iar aceste mecanisme rămân vulnerabile la astfel de tactici.
Folosirea conturilor false pentru amplificare artificială nu este doar o problemă tehnică, ci una care afectează direct felul în care oamenii percep realitatea.
În primul rând, conturile false distorsionează percepția despre susținerea reală a unui partid. O pagină care pare să aibă mii de aprecieri organice poate fi, de fapt, ridicată artificial de o rețea de conturi coordonate. Cetățenii care văd acest sprijin „popular” pot fi influențați să creadă că o opțiune politică are o bază mai largă decât are în realitate.
În al doilea rând, aceste rețele erodează încrederea generală în informația online. Când oamenii descoperă că o parte din conținutul pe care îl văd este fabricat, tind să devină sceptici față de tot, inclusiv față de sursele și paginile legitime. Acest efect face mai dificilă distincția între dezbaterea publică autentică și manipulare.
În al treilea rând, există victime reale ale acestor tactici, pentru că boții au furat imaginea mai multor persoane. Dar și celelalte persoane ale căror fotografii au fost folosite nu au consimțit să fie asociate cu mesajele politice ale unui partid românesc.
În al patrulea rând, aceste rețele pot influența procese electorale concrete. Dacă o pagină politică este amplificată artificial chiar înainte de alegeri, asta poate distorsiona percepția votanților în perioada cea mai sensibilă a unei campanii.
În cele din urmă, persistența acestor rețele arată și o problemă de responsabilitate a platformelor. Conturile și paginile documentate aici au funcționat luni, în unele cazuri ani de zile, fără să fie eliminate, deși tiparele lor de comportament, postări identice distribuite simultan în zeci de grupuri, identități furate, poze de profil duplicate, sunt detectabile. Platformele de social media au instrumentele tehnice necesare pentru a identifica și elimina rapid astfel de rețele coordonate. Lipsa unei reacții prompte din partea lor permite acestor tactici să funcționeze nestingherite și transferă, de fapt, costul moderării către utilizatori, cercetători și jurnaliști.
Sub Articolul 35(1) din Regulamentul privind serviciile digitale, platformele online foarte mari au obligația de a institui măsuri de atenuare rezonabile și eficace împotriva riscurilor sistemice identificate în temeiul Articolului 34, printre care litera (b) prevede explicit adaptarea sistemelor de moderare și a celor algoritmice pentru a contracara manipularea serviciului și comportamentul inautentic. Persistența acestor rețele luni sau ani de zile, în pofida unor indicatori detectabili, ridică întrebări legitime privind eficacitatea acestor măsuri de atenuare.
Materialul este finanțat prin Programul Tech Accountability Grants 2026 al European Fact-Checking Standards Network (EFCSN), în cadrul grantului CERV (nr. 101236606) acordat de EACEA.
Punctele de vedere și opiniile exprimate în cadrul acestui material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
