Autori: Matei Vrabie, Călin Georgia, Anca Badea, Ana Mocanu
În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic.
Acest document oferă a doua radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București.
Notă: La finalul cercetării actuale veți găsi un material suplimentar despre un nou caz de propagandă coordonată pe Facebook. Cercetarea noastră documentează cum două platforme aparent independente: Observatorul Politic și România Politică au funcționat în tandem în noiembrie 2025, rulând împreună 48 de reclame plătite care au ajuns la aproximativ 141.000 de persoane. Materialul dezvăluie folosirea autorilor fictivi cu poze generate de inteligența artificială, metode de evitare a regulilor Meta privind reclamele politice și legăturile acestor operațiuni cu o rețea mai amplă de dezinformare documentată anterior de investigații jurnalistice.
Puteți citi primul raport care conține date din 3-16 noiembrie 2025 here.
Analiza noastră se concentrează pe postările publice publicate din ultimele 6 luni și reprezintă al doilea pas dintr-un efort mai larg de monitorizare a discursului politic online în timpul acestui scrutin. În secțiunile următoare detaliem metodologia folosită, limitele demersului și rezultatele analizei tematice realizate pe baza conținutului colectat.
În acest context, studiul face parte în demersurile mai largi ale Funky Citizens de monitorizare a discursului politic și de combatere a dezinformării în campaniile electorale. Prin proiectele noastre dedicate alegerilor locale 2025, documentăm atât temele de fond ale comunicării candidaților, cât și tehnicile prin care aceștia încearcă să-și amplifice influența în mediul online.
Cercetarea noastră „#Facem cu boți: Rețeaua de pagini false din campania lui Daniel Băluță„, a arătat cum conturi false și imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale pot fi folosite pentru a crea iluzia unei susțineri populare autentice și pentru a produce o amplificare artificială a vizibilității unui candidat. De asemenea, cercetarea noastră „Fabrică de suveranism din Asia pentru București” a documentat modul în care ferme de boți din țări îndepărtate sunt utilizate pentru amplificarea artificială a mesajelor politice.
Acest tablou este completat de anchete realizate de alte redacții independente precum Public Record care a documentat prezența conturilor vietnameze care susțin candidatura Ancăi Alexandrescu și Investigatoria.ro care a arătat cum boți similari sunt folosiți pentru promovarea candidaturii lui Marcel Ciolacu la Președinția Consiliului Județean Buzău.
Împreună, aceste investigații conturează un fenomen sistemic, în care boții și rețelele de conturi inautentice devin un instrument recurent de manipulare a percepției publice în campaniile electorale.
Metodologie
Am strâns și analizat postările publice ale candidaților diseminate în ultimele 6 luni cu ajutorul furnizorului de date Junkipedia, incluzând platformele social media Facebook, TikTok, Instagram, X și Youtube.
Corpusul datelor însumează 11090 de postări de pe platformele menționate. Apoi, am redus postările care nu conțineau texte sau cele ale căror conținut audio-video nu a putut fi transpus în text. Pe urmă, am analizat textele cu ajutorul unui sistem de Machine Learning (ML) creat de Funky Citizens și am interpretat rezultatele folosind cadrul teoretic al analizei tematice (Braun și Clarke, 2006).
Pentru interpretare, am folosit un sistem mixt creat folosind un Large Language Model (LLM) comercial, cu o componentă Human-in-the-Loop (HITL). E important de menționat că textele au fost etichetate și încadrate în teme discursive fără a lua în considerare candidatul care a diseminat postările în cauză, această informație nefiind cuprinsă în corpusul de analiză procesat automat sau manual.
Accesul la informațiile publice de pe rețelele de socializare continuă să fie o provocare pentru actorii civici datorită lipsei de transparență a platformelor de social media, astfel limitând acest studiu la informațiile care au putut fi puse la dispoziția noastră de furnizorul de date Junkipedia.
Despre ce v-au vorbit candidații
În urma analizei descrise în secțiunea metodologiei, am etichetat postările candidaților în funcție de conținutul mesajului și am obținut temele din graficul de mai jos.
Campanie electorală și alegeri
Clusterul reunește mesajele electorale și discursul politic al candidaților la Primăria din București. Textele descriu prezentarea programelor electorale și mobilizarea cetățenilor pentru strângerea de semnături și participarea la vot. În acest cluster apar teme precum transparența și nevoia unei administrații moderne și eficiente, dar și patriotismul, valorile democratice, lupta împotriva corupției și critica vechiului sistem politic.
Administrație locală și urbanism București
Acest cluster reprezintă mesaje de funcționarea orașului, dezvoltarea infrastructurii și modul în care administrația influențează viața de zi cu zi a bucureștenilor. Textele abordează probleme precum corupția, influența mafiei imobiliare și risipa de bani publici, dar și soluții legate de modernizare, transparență și guvernare responsabilă.
Apar teme recurente precum transportul, termoficarea, urbanismul legal, regenerarea spațiilor publice, siguranța comunității și necesitatea unei colaborări reale între autorități și cetățeni. Acest cluster reflectă atât nemulțumirile față de administrațiile ineficiente, cât și viziunile candidaților pentru București.
Politică națională & reforme
Acest cluster este format din mesaje despre politică internă, criticile la adresa guvernării și administrației locale, lupta împotriva corupției și nevoia de reformă instituțională. Textele includ apeluri la dezbateri directe, mobilizare civică și responsabilitate în alegeri, precum și poziționări legate de alianțe politice, retrageri de candidați și programe electorale.
Sunt denunțate risipa banilor publici, birocrația, incompetența și fraudele electorale, alături de solicitări pentru transparență, digitalizare și modernizarea statului. Apar reflecții personale despre integritate, implicare politică și nevoia de schimbare, precum și comentarii despre crize sociale, economice și administrative care necesită soluții responsabile și leadership autentic.
Naționalism
Mesaje din această categorie sunt centrate pe un discurs naționalist și suveranist, care pune accent pe identitatea românească, protejarea valorilor tradiționale și opoziția față de influențele externe considerate nocive. Textele promovează mândria națională, simbolurile și istoria României, criticând dur guvernarea, imigrația, Uniunea Europeană, implicarea în conflictul din Ucraina și conducerea politică văzută ca trădătoare.
Sunt exprimate apeluri la mobilizare patriotică, neutralitate militară, susținerea producătorilor locali și respingerea strategiilor de incluziune a migranților. De asemenea, apar mesaje despre suveranitate, securitate națională, geopolitică și reevaluarea unor figuri istorice controversate, reflectând o viziune profund marcată de neîncredere în instituții și dorința de recâștigare a controlului și independenței politice a României.
Viață comunitară, religie, familie & identitate culturală
Acest cluster adună mesaje centrate pe credință, familie, tradiții și identitatea românească. Textele vorbesc despre sărbători religioase, aniversări, solidaritate comunitară, omagii și comemorări, dar și despre implicare civică, respect pentru istorie și mândria de a fi român. Apar teme precum protejarea copiilor, sprijinul în comunitate, legătura cu locurile natale și celebrarea valorilor culturale și spirituale care definesc viața cotidiană.
Media, comunicare online & social media
În această zonă tematică apar comunicări legate de prezența în media și utilizarea platformelor online pentru promovare, dialog public și mobilizare. Textele anunță participări la emisiuni TV, radio, podcasturi și transmisiuni live, dar și interacțiuni cu urmăritorii pe rețelele sociale. Sunt evidențiate probleme precum manipularea informațiilor, sondajele false, cenzura pe platforme și necesitatea combaterii știrilor false. Tot aici se regăsesc apeluri pentru eliminarea reclamelor nocive din spațiul public, promovarea produselor românești și prezentarea unor proiecte culturale sau media.
Drepturi civile, justiție & proteste
În această tematică apar mesaje despre lupta pentru dreptate, libertăți civile și responsabilitate publică, alături de proteste și mobilizări civice inițiate ca reacție la abuzuri, corupție sau inechități sociale. Textele denunță discriminarea, violența, rasismul, abuzurile poliției și gestionarea deficitară a crizelor, cerând respectarea drepturilor fundamentale și reforma instituțiilor. Sunt aduse în discuție procese judiciare, proiecte de lege controversate, libertatea de exprimare și dreptul de a candida independent. În același timp, sunt evidențiate tragedii precum Colectiv, situații de sărăcie extremă și proteste împotriva restricțiilor din pandemie.
Servicii sociale, educație, sănătate & sport
Această categorie reunește mesaje despre condițiile din școli și spitale, drepturile pacienților, investițiile în infrastructura educațională și medicală, precum și despre măsurile sociale destinate copiilor, familiilor vulnerabile și comunității. Textele vorbesc despre construirea și modernizarea spitalelor, clinilor și școlilor, despre prevenirea consumului de droguri și protejarea copiilor, despre îmbunătățirea serviciilor sociale și accesul echitabil la tratamente. De asemenea, includ inițiative pentru protecția animalelor, renovarea bazelor sportive, promovarea competițiilor și performanțelor sportivilor români și sprijinul pentru activități de voluntariat și sănătate publică.
Mediu, spații verzi & patrimoniu
Mesajele din această categorie pun în prim-plan protejarea mediului, conservarea spațiilor verzi și apărarea patrimoniului cultural și urban al Bucureștiului. Textele vorbesc despre lupta împotriva construcțiilor ilegale, retrocedărilor abuzive și tăierilor de arbori, precum și despre eforturile comunităților, ONG-urilor și unor lideri politici de a salva parcuri precum IOR, Delta Văcărești, Pădurea Băneasa sau zone istorice valoroase.
Apar inițiative de regenerare urbană, transformarea piețelor și malurilor Dâmboviței în spații verzi și pietonale, precum și proiecte pentru modernizarea parcurilor și protejarea patrimoniului arhitectural. De asemenea, sunt semnalate probleme precum gestionarea deficitară a deșeurilor, poluarea, degradarea clădirilor istorice și lipsa de acțiune a autorităților.
Economie, fiscalitate & costul vieții
În acest cluster sunt incluse mesaje despre dificultățile economice resimțite de cetățeni, politicile fiscale și dezbaterile legate de costul vieții în București și în România. Textele discută accesul la locuințe, proiecte pentru energie mai ieftină, sprijinirea familiilor vulnerabile și inițiative pentru dezvoltarea antreprenoriatului.
Apar critici privind creșterea taxelor, majorările de impozite, incompetența administrativă și gestionarea defectuoasă a resurselor publice. Sunt prezentate soluții economice: de la reducerea fiscalității și reforme bugetare, la folosirea fondurilor europene și proiecte de infrastructură care să reducă presiunea financiară asupra populației.
Transport & mobilitate urbană
Această categorie reunește mesaje despre infrastructură, trafic și mobilitatea urbană, cu accent pe nevoia unui oraș mai sigur, mai fluid și mai bine conectat. Textele vorbesc despre deschiderea de tronsoane de autostradă, modernizarea metroului, investiții în tramvaie, troleibuze și piste de biciclete, dar și despre soluții pentru protejarea pietonilor, ordonarea traficului și reducerea aglomerației.
Apar critici privind lipsa de responsabilitate în trafic și gestionarea deficitară a siguranței rutiere, alături de propuneri pentru tehnologii inteligente, parcări eficiente și transport public integrat. În ansamblu, categoria surprinde eforturile și dezbaterile legate de modernizarea mobilității în București și de îmbunătățirea calității vieții urbane.
Conspirații, anti-vaccin & anti-digitalizare
Mesajele din această categorie sunt marcate de neîncredere profundă în autorități, tehnologie și instituții internaționale. Textele abordează teme precum opoziția față de vaccinare, supravegherea digitală, actele biometrice, identitatea electronică și extinderea rețelelor 5G, prezentate ca amenințări la adresa libertăților fundamentale și suveranității naționale.
Apar critici la adresa digitalizării și a noilor proceduri birocratice, respingerea cărților de identitate electronice, temeri privind controlul tehnologic și pierderea intimității, precum și referiri la „resetări globale”, intervenții externe și teorii privind manipularea opiniei publice. De asemenea, sunt prezente discursuri împotriva conceptului „orașelor de 15 minute”, campaniilor LGBT, măsurilor OMS sau campaniilor de vaccinare, toate interpretate ca elemente ale unui sistem globalist opresiv.
Graficul de mai sus prezintă evoluția volumului analizat de postări online legate de temele descrise mai sus, diseminate în ultimele 6 luni ale anului în curs. Fiecare temă este reprezentată de o linie colorată distinctă. Axele indică intervalul de timp (iulie–decembrie 2025) și frecvența postărilor.
În prima parte a anului, valorile pentru toate temele sunt relativ scăzute, cu fluctuații discrete și câteva vârfuri punctuale în jurul lunilor iulie și octombrie. Se observă un interes moderat și variabil pentru subiecte precum economie, politici publice, alături de subiecte precum conspirații anti-vaccin sau discursuri naționaliste.
Începând cu luna noiembrie, graficul indică o creștere bruscă și intensă a volumului discuțiilor, în special în ceea ce privește campaniile electorale, politici publice și naționalism. Această evoluție sugerează o pregătire a publicului (audience priming) în perioada preelectorală prin familiarizarea cu anumite teme discursive folosite în campanie.
Monitorizarea candidaților pe social media
Pe parcursul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, am urmărit zilnic evoluția prezenței candidaților pe platformele de social media. Monitorizarea sistematică ne-a permis să observăm fluctuațiile în numărul de urmăritori și aprecieri, momentele de creștere accelerată sau de stagnare, și impactul evenimentelor de campanie asupra popularității digitale a fiecărui candidat.
Analiza noastră acoperă cele mai importante platforme sociale: Instagram, Facebook, YouTube, X și TikTok – fiecare cu dinamici specifice și audiențe diferite. Graficul interactiv de mai jos vă permite să explorați aceste date în detaliu și să identificați tendințele relevante pentru înțelegerea campaniei electorale.
Graficul prezintă evoluția zilnică a numărului total de aprecieri și urmăritori pentru fiecare candidat, agregând datele de pe toate cele cinci platforme monitorizate. Această perspectivă agregată oferă o imagine de ansamblu asupra popularității digitale și a capacității fiecărui candidat de a-și construi și menține o comunitate online.
Disclaimer: Datele au fost furnizate de Junkipedia și există probabilitatea ca anumite informații să nu fie 100% complete din cauza limitărilor tehnice ale API-urilor platformelor sociale sau a modificărilor de confidențialitate implementate de acestea.
În loc de concluzie
A doua ediție de monitorizare a comunicării online a candidaților la alegerile locale din București confirmă diversitatea discursului politic digital din campania electorală. Analiza datelor din ultimele 6 luni relevă nu doar temele care domină agenda publică: de la administrație locală și urbanism la servicii sociale și transport, ci și modul în care candidații își construiesc narațiunile, își mobilizează susținătorii și își atacă adversarii în spațiul digital.
Datele arată că, dincolo de diferențele de strategie și ton, campania pentru București se desfășoară pe multiple niveluri tematice: de la discuții pragmatice despre infrastructură și servicii publice, la dezbateri despre identitate, suveranitate și direcția politică a orașului și a țării. În același timp, prezența temelor conspiraționiste, a discursului naționalist radical și a mesajelor anti-instituționale semnalează polarizarea crescândă a spațiului public românesc.
Rezultatele obținute prin analiza automatizată (ML și LLM, cu Human-in-the-Loop) confirmă utilitatea acestor instrumente pentru a surprinde tendințe și tipare discursive, dar și limitele lor: ele oferă o radiografie a conținutului disponibil, nu o imagine completă a campaniei sau a percepțiilor publicului. În plus, dificultatea accesului la date și lipsa de transparență a platformelor de social media limitează sfera observației la ceea ce poate fi efectiv colectat și procesat.
Amplificarea artificială și manipularea rămân provocări majore. Cercetările noastre privind rețeaua de pagini false din campania lui Daniel Băluță și ferma de boți din Asia folosită pentru promovarea mesajelor politice, alături de investigațiile realizate de Public Record and Investigatoria.ro, demonstrează că manipularea digitală nu este un incident izolat, ci un fenomen sistemic.
Campania pentru Primăria Bucureștiului se desfășoară astfel pe două planuri paralele: unul vizibil, format din mesaje, promisiuni și dezbateri publice, și unul invizibil, alcătuit din rețele de amplificare artificială, conturi false și operațiuni coordonate de manipulare.
Studiul realizat vine în susținerea documentării temelor abordate atât de candidați la alegerile electorale, cât și pentru a urmări evoluția de discurs politic și cât de mult din acesta se concentrează pe problemele centrale ale cetățeanului de zi cu zi. Acesta reprezintă o primă etapă dintr-un efort extins al Funky Citizens de a observa, în funcție de agenda publică și evenimentele polarizante din societate, cum discursurile politice se schimbă în funcție de exploatarea acestor teme.
Extra Reading
Două platforme, aceeași propagandă
În noiembrie 2025, au apărut două pagini noi de Facebook: Observatorul Politic and România Politică, ambele create exact în aceeași zi – 1 noiembrie 2025. Fiecare pagină este însoțită de propriul site web: observatorpolitic.com și romaniapolitica.com. Ceea ce iese imediat în evidență este faptul că cele două platforme nu operează independent, ci funcționează în tandem perfect sincronizat, publicând conținut identic și derulând o campanie publicitară extrem de agresivă pe Facebook. Ținta principală a acestei campanii este candidata la Primăria Capitalei, Anca Alexandrescu, dar în materialele publicate apar transversal și atacuri la adresa unor politicieni precum Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă.
Două platforme, 48 de reclame pe Facebook
În perioada 2-8 noiembrie, cele două pagini au rulat împreună nu mai puțin de 48 de reclame plătite pe Facebook – un volum considerabil de promovare publicitară care ridică semne de întrebare serioase, mai ales în contextul în care META a anunțat oficial că nu mai acceptă reclame politice pe platformele sale.
Din totalul acestor reclame, Observatorul Politic a publicat 22 de anunțuri plătite, în timp ce România Politică a difuzat 26 de reclame.
Atacurile sunt concentrate în principal asupra Ancăi Alexandrescu, incluzând materiale video în care Călin Georgescu se distanțează public de jurnalistă, dar și articole care o acuză de diverse legături controversate, portretizând-o ca fiind ,,candidata sistemului”. Pe lângă acest target principal, campania include și critici dure adresate politicienilor Cătălin Drulă și Ciprian Ciucu.
La cine ajung reclamele și câți bani sunt băgați în ele?
Analiza datelor de reach ale celor 26 de reclame publicate de pagina România Politică pe Facebook ne arată că totalul cumulat ajunge la aproximativ 75.000 de persoane. Chiar dacă majoritatea reclamelor aveau un target de reach pentru peste un milion de oameni, reclamele au fost scoase de pe platformă într-un termen aproximativ de 24h Campania a început intens în primele zile de noiembrie 2025, cu reclame care au generat un reach între 6.000 și 12.000 de persoane fiecare.
Evident, majoritatea reclamelor erau țintite spre populația din București, în timp ce reclamele care îl promovau pe Călin Georgescu ajungeau la o audiență setată din toată România. Pentru cel puțin trei dintre reclame platforma indică plăți sub 100 RON per reclamă – Meta Ads library nu îți oferă informații pentru toate reclamele plătite – motivul este simplu: dacă reclamele nu sunt incadrate drept reclame politice, suma investită în reclamă nu este disponibilă public.
Reclamele analizate sunt cu caracter politic, doar că acestea au fost încadrate în altă categorie pentru a trece sub radar. Analiza datelor de reach pentru reclamele realizate de Observatorul Politic ne arată un pattern identic cu cel observat la pagina soră: 22 de reclame cu totalul cumulat al reach-ul de aproximativ 66.000 de persoane care au fost expuse la aceste materiale. Pentru cel puțin trei dintre reclame că investiția a fost „sub 100 RON” per anunț.
Cele 48 de reclame plătite – 26 de pe România Politică și 22 de pe Observatorul Politic – au generat împreună un reach total cumulat de aproximativ 141.000 de persoane expuse la mesajele propagandistice.
Autori fictivi și poze generate cu inteligența artificială
Pe site-ul romaniapolitica.com, materialele sunt semnate de un anume Andrei Necea, care publică articole incendiare menite să șocheze și să manipuleze. Un exemplu este articolul intitulat „E securistă!? Anca Alexandrescu se tratează la spitalul SRI, lucru permis doar cadrelor și rudelor de gradul I”.
Problema este că Andrei Necea nu pare să fie o persoană reală: poza sa de profil este generată cu inteligența artificială, iar link-urile spre conturile sale de social media nu funcționează.
Pentru a afla cine se află cu adevărat în spatele acestor materiale, am mers mai departe și am analizat metadatele imaginilor folosite pe romaniapolitica.com cu ajutorul Metadata2go. Rezultatele ne-au arătat că Doina Grosu apare ca autor al materialelor grafice de pe platformă. Acest detaliu tehnic, pe care creatorii conținutului probabil l-au neglijat, oferă o legătură directă între Grosu și rețeaua de site-uri care promovează propaganda pro-AUR, în urma consultării altor investigații făcute în trecut.
Misreport and Context.ro au urmărit îndeaproape comportamentul acestor pagini și website-uri și au demonstrat, în perioada 2023-2024, că structura dezvoltată în jurul Doinei Grosu nu reprezintă deloc un fenomen nou sau izolat. Dimpotrivă, această rețea operează de mai mulți ani ca un sistem paralel de propagandă, destinat să sprijine partidul AUR.
Investigațiile lor au revelat că societățile comerciale aflate sub controlul Doinei Grosu au fost în mod repetat implicate în acorduri financiare directe cu partidul AUR. În schimbul acestor finanțări, paginile controlate de Grosu au realizat materiale cu tentă extremistă și articole cu informații false, care au fost apoi postate pe rețelele sociale și promovate masiv. Aceste platforme imită deliberat comportamentul site-urilor de știri autohtone legitime, folosind grafică profesională și un ton jurnalistic, cu toate că conținutul lor este adesea fals, manipulativ și include mesaje extremiste.
Un model repetitiv și coordonat
Aceleași surse jurnalistice au evidențiat că multe dintre aceste platforme online – inclusiv 60m.ro și alte site-uri ale căror proprietari reali rămân necunoscuți – prezintă elemente vizuale extrem de similare. Acestea folosesc aceleași metode de promovare pe Facebook, aceleași tehnici de engagement și vehiculează teme comune, precum euroscepticismul radical, discursul anti-occidental, mesajele suveraniste și naționalism cu tente extremiste.
Mai mult decât atât, investigațiile aprofundate au arătat că unele domenii web, sabloane grafice și sigle sunt create direct de Doina Grosu sau de structurile ei comerciale. Acest lucru confirmă legătura directă dintre Grosu și întreaga rețea de dezinformare care sprijină în mod sistematic partidul AUR, demonstrând că avem de-a face cu o operațiune coordonată, nu cu o coincidență sau cu platforme independente care întâmplător promovează mesaje similare.
