Autori: Călin Georgia, Matei Vrabie, Iosif Prodan
În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic.
Acest document oferă o primă radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București.
Studiul de față se concentrează pe postările publice publicate în perioada 3–16 noiembrie și reprezintă un prim pas dintr-un efort mai larg de monitorizare a discursului politic online în timpul acestui scrutin. În secțiunile următoare detaliem metodologia folosită, limitele demersului și rezultatele analizei tematice realizate pe baza conținutului colectat.
În acest context, analiza de față se înscrie în demersurile mai largi ale Funky Citizens de monitorizare a discursului politic și de combatere a dezinformării în campaniile electorale. Prin proiectele noastre dedicate alegerilor locale 2025, documentăm atât temele de fond ale comunicării candidaților, cât și tehnicile prin care aceștia încearcă să își amplifice influența în mediul online.
Cercetarea noastră „#Facem cu boți: Rețeaua de pagini false din campania lui Daniel Băluță”, a arătat cum conturi false și imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale pot fi folosite pentru a crea iluzia unei susțineri populare autentice și pentru a produce o amplificare artificială a vizibilității unui candidat. Acest tablou este completat de anchete realizate de alte redacții independente:
- Public Record a documentat prezența conturilor vietnameze care susțin candidatura Ancăi Alexandrescu,
- Iar Investigatoria.ro a arătat cum boți similari sunt folosiți pentru promovarea candidaturii lui Marcel Ciolacu la Președinția Consiliului Județean Buzău.
Împreună, aceste investigații conturează un fenomen sistemic, în care boții și rețelele de conturi inautentice devin un instrument recurent de manipulare a percepției publice în campaniile electorale.
Metodologie
Am strâns și analizat postările publice ale candidaților diseminate în perioada 3 – 16 noiembrie cu ajutorul furnizorului de date Junkipedia, incluzând platformele social media Facebook, TikTok, Instagram, Twitter(X) și Youtube.
Apoi, am redus postările care nu conțineau texte, sau cele ale căror conținut audio-video nu a putut fi transpus în text, însumând 7% din totalul corpusului de analiză. Pe urmă, am analizat textele cu ajutorul unui sistem de Machine Learning (ML) creat de Funky Citizens și am interpretat rezultatele folosind cadrul teoretic al analizei tematice (Braun și Clarke, 2006).
Pentru interpretare, am folosit un sistem mixt creat folosind un Large Language Model (LLM) comercial, cu o componentă Human-in-the-Loop (HITL). E important de menționat că textele au fost etichetate și încadrate în teme discursive fără a lua în considerare candidatul care a diseminat postările în cauză, această informație nefiind cuprinsă în corpusul de analiză procesat automat sau manual.
Limitele studiului
Accesul la informațiile publice de pe rețelele de socializare continuă să fie o provocare pentru actorii civici datorită lipsei de transparență a platformelor de social media, astfel limitând acest studiu la informațiile care au putut fi puse la dispoziția noastră de furnizorul de date Junkipedia.
Astfel, cele mai multe postări pe care le-am strâns au fost diseminate de Ciprian Ciucu, cu un total de 172. Am colectat 115 postări ale lui Cătălin Drulă, 111 ale lui Daniel Băluță, 108 postări ale Anei Ciceală. De asemenea, am colectat 94 postări ale Ancăi Alexandrescu, 92 ale lui Eugen Teodorovici, 77 diseminate de Vlad Gheorghe, 59 postări diseminate de Dan Cristian Popescu, 45 postări ale lui Mihai Lasca, 42 ale lui Dan Trifu, 22 postări diseminate de Virgil Alexandru Zidaru, 14 postări ale lui George Burcea și 3 postări ale lui Gigi Nețoiu.
Despre ce v-au vorbit candidații
În urma analizei descrise în secțiunea „Metodologie”, am etichetat postările candidaților în funcție de conținutul mesajului și am obținut temele din graficul de mai sus.
#1 „Gestionarea imaginii publice a politicianului” cuprinde texte prin care candidații își promovează candidatura, imaginea sau evenimente ca adunări, emisiuni radio-tv sau altele. Aici au fost incluse și mesaje politice prin care candidații se promovează politic, fără a cuprinde însă mențiuni specifice sau detalii legate de politici publice, proiectele de gestiune pe care le propun pentru București sau politici publice pe care urmăresc a le implementa.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„Ce vrea poporul, cu adevărat❓Simplu: să simtă binele‼️ EXPERIENȚA FACE DIFERENȚA între a administra pe hârtie și a administra pentru oameni‼️” – declara în 8 noiembrie, candidatul Eugen Teodorovici.
Fig.2 – Discursurile încadrate în tema „Gestionarea imaginii publice a politicianului”, în funcție de candidat.
#2 „Dezvoltarea infrastructurii urbane și a serviciilor” include textele care conțin referințe la soluții specifice pentru București. Aici se regăsesc propuneri pentru dezvoltarea sau implementarea unor politici publice care vizează dezvoltarea urbană și infrastructura Bucureștiului.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„Au închis. Deschidem. Locurile de joacă din Sectorul 4 sunt ferecate pentru că s-a lucrat fără responsabilitate. Nu răspunde nimeni pentru milioane de euro care s-au pierdut și pentru zeci de mii de copii care nu au unde să se joace.” – declara în data de 15 noiembrie, candidatul Anca Alexandrescu.
Fig.3 – Discursurile încadrate în tema „Dezvoltarea infrastructurii urbane și a serviciilor”, în funcție de candidat.
#3 „Folosirea criticii” include textele care conțin critici deschise la adresa autorităților, a unor grupuri sociale sau la adresa altor candidați. Această temă prezintă o varietate mai mare ca restul temelor analizate, așa că ne-am focalizat și pe genul de critică adusă prin identificarea unor sub-teme.
- „Acuzații de ilegalități sau incompetență” include texte care se concentrează pe contestarea capacității administrative a unor actori politici și instituționali. Textele pun accent pe acuzații de neglijență, gestiune defectuoasă, lipsă de transparență și suspiciuni privind deturnarea resurselor publice sau tolerarea unor situații ilicite de către autoritățile publice. În același timp, în unele texte încadrate în această temă apar și acuzații unde competența este folosită ca armă retorică pentru delegitimarea adversarului.
Fig.4 – Discursurile axate pe critici, împărțite pe sub-teme.
Un exemplu al unui text încadrat în tema „Acuzații de ilegalități sau incompetență” este:
„Așa arată cum nu trebuie făcut ți cum e și ilegal să faci managementul de șantier. Adică pietonii.. suntem pe DN1A în Mogoșoaia, oameni expuși pericolului…” – a declarat pe 9 noiembrie Cătălin Drulă.
- „Acuzații de calomnie sau cenzură” cuprinde texte care fac referire la tensiuni în sfera comunicării publice, acolo unde actorii politici acuză adversarii că recurg la manipulare mediatică, defăimare, și campanii de imagine toxice. De asemenea, unele texte semnalează mecanisme de control al presei, limitări ale vizibilității mesajului în mediul online și încercări de intimidare.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„După ce mi-am anunțat candidatura la Primăria Capitalei, contul meu de Tik Tok Mihai Lasca, cu 110.000 de urmăritori a fost blocat. În link-ul de mai jos este contul meu secundar, cu același nume la care vă invit să vă abonați.” – a declarat pe 9 noiembrie Mihai Lasca.
- „Discurs populist” cuprinde texte care folosesc nemulțumiri sociale pentru a transforma conflictul democratic într-un conflict moral între „popor” și „elita coruptă” sau „sistemul”. Am identificat aceste tipuri de discursuri pornind de la indicatorii discursului populist dezvoltați de cercetătorul Nils Karlson (Karlson, 2024). Aceste texte se promovează mai degrabă prin intensitatea emoțională a mesajului decât prin propunerea unor soluții sau propunerea unei platforme electorale clare.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„Asta face diferenta! Omenia! Ei n au curaj sa dea ochii cu alegatorii! De asta le e frica de mine!” – a declarat în data de 4 noiembrie Anca Alexandrescu.
#4 „Unificarea administrativă a Bucureștiului” cuprinde texte care promovează reorganizarea administrativă a Capitalei pentru eficientizarea serviciilor publice, aspect supus unui referendum în 2024, ale cărui rezultate nu au fost încă implementate. Argumentele favorabile susțin reducerea birocrației, consolidarea bugetelor și coordonarea centralizată a proiectelor de infrastructură, transport și urbanism. Este evocată ideea că fragmentarea actuală între sectoare produce dublare de cheltuieli, lipsă de coerență și competiție politică disfuncțională.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„S-a râs dar s-a și desființat (sectoare)! Azi la Morning Glory cu Răzvan Exarhu am discutat despre alegerile pentru Primăria Capitalei, shaorma, desființat sectoarele și Ilfov-ul, și în general de București…” – a declarat în data de 4 noiembrie Vlad Gheorghe.
Fig.5 – Discursurile încadrate în tema „Unificarea administrativă a Bucureștiului”, în funcție de candidat.
#5 „Protejarea spațiilor verzi” cuprinde discursuri legate de conservarea patrimoniului natural urban și opoziția față de proiecte de construcții care reduc accesul la parcuri, grădini și zone naturale. Textele subliniază rolul spațiilor verzi pentru sănătate, recreere, calitatea aerului și coeziunea socială. Totodată, aici au fost incluse discursuri care promovau astfel de proiecte care au fost date în folosință, sugerând că protejarea spațiilor verzi face parte din politicile publice promovate de candidații care le-au diseminat.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„Construcții pe spații verzi cu zero spații verzi aferente! Se distrug spațiile verzi din București pentru a se construi blocuri care la rândul lor nu respectă legea. Conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București, orice dezvoltare urbană trebuie să asigure minimum de 30% spațiu verde…” – a declarat pe 7 noiembrie Dan Trifu.
Fig.6 – Discursurile încadrate în tema „Protejarea spațiilor verzi”, în funcție de candidat.
#6 „Dezvoltarea infrastructurii rutiere” cuprinde texte care pun accent pe necesitatea modernizării rețelei de transport, fluidizarea traficului urban și reducerea timpilor de deplasare. Totodată, apar critici privind ritmul lent al lucrărilor, blocajele administrative și gestionarea deficitară a licitațiilor, incluzând referințe la frustrarea cetățenilor, percepția unui oraș sufocat de trafic și presiunea socială pentru soluții rapide și eficiente.
Un exemplu de astfel de comunicare e:
„300 de camere de monitorizare a traficului și de constatare automată a contravențiilor în București. E vorba de trecerea pe roșu, depășirea vitezei legale și folosirea ilegală a benzilor unice de autobuz. Ca primar, voi implementa un proiect amplu de monitorizare a traficului. În primă fază…” – a declarat pe 4 noiembrie Cătălin Drulă.
Fig.7 – Discursurile încadrate în tema „Dezvoltarea infrastructurii rutiere”, în funcție de candidat.
În loc de concluzie
Analiza comunicării online a candidaților la alegerile locale din București din 7 decembrie arată un peisaj dominat de mesaje centrate pe gestionarea imaginii publice, în care promovarea propriei persoane și a campaniei cântărește mai mult decât propunerile concrete de politici publice.
Deși există referințe la probleme reale ale orașului și la soluții specifice, în special în zona infrastructurii urbane și a serviciilor, acestea sunt adesea îmbrăcate într-un strat emoțional, în care atacurile la adversari și critica anti-sistem își găsesc un loc important în discurs.
Comunicările cu privire la sursele financiare pentru ideile și proiectele prezentate sunt aproape absente, în afară de referințele generice la „fonduri europene”. Tema unificării administrative a Bucureștiului, deși supusă unui referendum în 2024, apare sporadic doar în comunicarea a doi candidați, când de fapt ea ar putea reprezenta un subiect central al dezbaterilor publice.
Primăria Generală se confruntă cu provocări bugetare importante, care ar putea afecta implementarea multor dintre proiectele propuse de candidați. Cu toate acestea, comunicările analizate nu abordează explicit aspecte legate de sustenabilitatea financiară a propunerilor sau de eventualele compromisuri bugetare necesare.
Funky Citizens, prin cercetările sale de monitorizare a bugetului municipiului București, a documentat în repetate rânduri lacunele și dificultățile bugetului PMB, precum și ponderea semnificativă a cheltuielilor cu subvențiile pentru termoficare și transport public. În absența unor discuții transparente despre surse de finanțare și prioritizare bugetară, rămâne neclară modalitatea în care candidații intenționează să transforme propunerile de campanie în politici publice implementabile.
Problemele infrastructurii rutiere și ale traficului urban sunt frecvent menționate în comunicările candidaților, însă discuțiile se concentrează mai mult pe efectele vizibile decât pe cauzele structurale. Teme precum locuirea sau amenajarea urbanistică sunt prezente într-o măsură limitată, fiind abordate doar de anumți candidați.
Rezultatele obținute prin analiza automatizată (ML și LLM, cu Human-in-the-Loop) confirmă utilitatea acestor instrumente pentru a surprinde tendințe și tipare discursive, dar și limitele lor: ele oferă o radiografie a conținutului disponibil, nu o imagine completă a campaniei sau a percepțiilor publicului. În plus, dificultatea accesului la date și lipsa de transparență a platformelor de social media limitează sfera observației la ceea ce poate fi efectiv colectat și procesat.
