Autori: Matei Vrabie, Călin Georgia, Anca Badea
În era digitală, fermele de boți plătite și astroturfing-ul* rescriu regulile jocului democratic, transformând radical peisajul informațional și înlocuind opinia publică autentică cu activitate fabricată.
*Astroturfing-ul – crearea artificială a unei aparențe de susținere populară spontană. Se bazează pe rețele masive de conturi false care generează aprecieri, comentarii și distribuiri pentru a amplifica artificial mesaje politice. Aceste ferme de boți plătite, adesea operate din țări îndepărtate, oferă urmăritori și engagement fals, creând iluzia unei popularități organice.
În România, această tactică ridică semne serioase de îngrijorare, mai ales când vine vorba de influențarea opiniei publice în contextul electoral.
Cazul Top News TV
Pagina de Facebook Top News TV a apărut în peisajul mediatic din România pe 17 octombrie 2025. La doar o lună și jumătate, pe 28 noiembrie (data extracției datelor), aceasta înregistra deja o activitate considerabilă:
- 620 de postări publicate (aproximativ 15 pe zi)
- Peste 481.000 de aprecieri (circa 11.450 zilnic)
- Aproximativ 80.000 de comentarii (peste 1.900 pe zi)
- Circa 64.500 de distribuiri (aproximativ 1.540 zilnic)
- O comunitate de 107.000 de urmăritori (câștigând în medie 2.550 de urmăritori noi în fiecare zi)
Urmăritorii din țări exotice
Analiza unui eșantion de 598 de urmăritori ai paginii, realizată cu ajutorul platformei Apify, a relevat o situație îngrijorătoare: 589 de conturi sunt false sau provin din țări fără legătură directă cu România, precum Myanmar, Madagascar, Filipine, Vietnam, India și alte state.
Această descoperire ridică semne serioase de întrebare asupra autenticității audienței paginii și sugerează utilizarea fermelor de boți plătite pentru a crea o aparență artificială de popularitate.
Mesajele acestei pagini de susținere pentru Anca Alexandrescu, Călin Georgescu și George Simion sunt distribuite strategic în grupuri din România.
Dintr-o analiză a 726 de distribuiri pentru 4 postări, am descoperit că acestea provin de la doar 13 conturi active pe 197 de grupuri. Din cele 13 conturi, 8 sunt false (create în noiembrie 2024), iar 5 aparțin unor persoane reale sau redacții care promovează mesajele partidului AUR.
Graficul interactiv de mai jos ilustrează capacitatea de diseminare a acestei rețele de doar 13 conturi. Astfel, putem observa ca utilizatorul “Claudiu Ionut Popa” postează conținuturile topnews în 63 de grupuri distincte, contul “Mirela Popa” postează în 52 de grupuri diferite, utilizatorul “Mihaela Popa” postează aceste conținuturi în 38 de grupuri distincte, iar contul “Iuilan Iulian” diseminează conținuturile topnews în 36 de grupuri.
Acestea sunt doar 4 exemple de conturi cu o activitate prolifică și cu indicatori puternici de automatizare, fiind componentele unei rețele de coordonare a comportamentelor neautentice, sau în alte cuvinte fac parte dintr-o rețea de “boți.
Pentru a naviga interactiv pe rețea puteți accesa acest link sau click pe vizualul de mai jos.
În urma acestei cercetări, am identificat doar 13 dintre aceste conturi care contribuie la suprasaturația mediului online cu intoxicații informaționale. Însă acesta este doar vârful unui aisberg, dimensiunea acestui fenomen fiind cu mult mai pronunțată, iar accesul la date din ce în ce mai anevoios.
Legăturile comerciale
Deși UE a introdus în octombrie 2025 noi reguli stricte privind transparența reclamelor politice, în România cazurile de încălcare persistă.
Conform Regulamentului UE 2024/900, intrat în vigoare pe 10 octombrie 2025, reclamele politice trebuie să fie clar etichetate și să includă informații obligatorii despre cine le finanțează, sumele plătite și tehnicile de targetare utilizate. Regulamentul interzice, de asemenea, utilizarea datelor personale sensibile (cum ar fi opiniile politice sau originea etnică) pentru profilare și blochează reclamele plătite de sponsori din țări terțe cu trei luni înainte de alegeri, pentru a preveni interferența străină.
În răspuns, Meta a decis să renunțe complet la publicitatea politică pe Facebook și Instagram în UE, invocând „provocări operaționale semnificative și incertitudini juridice”, în timp ce Google a adoptat o poziție similară, considerând că definiția prea largă a reclamei politice din legislație creează un nivel „de nesuportat” de complexitate pentru platforme și agenți politici.
În Meta Ads Library sunt vizibile două campanii publicitare: una care promovează site-ul web și un material despre Călin Georgescu, respectiv una care încalcă normele comunității și a promovat-o pe Anca Alexandrescu timp de 9 ore până să fie închisă.
Pe platforma Google Ads Transparency Center există, de asemenea, o reclamă care promovează site-ul topnewstv.ro, plasată de M&D PROMARKETING S.R.L. În trecut, compania făcea reclame pentru centrale termice.
Trasabilitatea internațională
Conform datelor din ROTLD.RO, domeniul topnewstv.ro a fost înregistrat de CA ADWISE LLC, o companie cu sediul în Colorado, Statele Unite – un detaliu care adaugă un strat suplimentar de opacitate operațiunii și ridică întrebări despre finanțarea și coordonarea acestei campanii de manipulare.
Ce a postat contul acesta de când s-a înființat?
Din cele 620 postări doar 527 conțin texte. Pe acestea le-am analizat și împărțit în următoarele teme majore: Promovarea electorală a candidatei Anca Alexandrescu (35.5%), Alte știri (21.6%), Călin Georgescu și anularea alegerilor (19.7%), Narative anti-sistem (15%), Declarații politicieni AUR, POT, SOS și PSD (9%).
Cea mai răspândită categorie de postări a promovat candidatura Ancăi Alexandrescu, însumând 35% din total. Promovarea s-a făcut atât în mod direct (65% din aceste postări tematice) sau prin asocierea cu liderul partidului AUR, George Simion (35% din aceste postări tematice). Acestea cuprind materiale cu caracter divers, de la filmări din cadrul adunărilor publice, la materiale electorale sau postări care conțin referiri la narative conspiraționiste (ex. „Anca Alexandrescu dezvăluie legăturile dintre Ilie Bolojan și rețeaua lui Soros”).
Un alt număr însemnat de postări, însumând 20% din totalul analizat îl promovează pe Călin Georgescu ca președintele ales al României. Aceste mesaje conțin de asemenea narative privind existența unui stat paralel care conspiră împotriva românilor, și care îl persecută pe Călin Georgescu. În unele situații, juxtapunerea imaginii narative a lui Călin Georgescu cu cea a Ancăi Alexandrescu este folosită ca dispozitiv retoric pentru promovarea candidatei.
Aproximativ 15% dintre aceste postări conțin narative anti-sistem, care sunt îndreptate în principal înspre guvernul Bolojan și spre președintele Nicușor Dan. Dintre acestea, 38% din postările critice la adresa sistemului conțin referiri la politicile implementate de guvernul Bolojan, inclusiv măsurile fiscale și ajutorul acordat Ucrainei.
Alte 35% dintre postări conțin referiri la demisia ministrului USR Ionuț Moșteanu și controversele din jurul acestuia. 21% din postările anti-sistem conțin imagini trunchiate sau prelucrate în care este ridiculizat președintele Nicușor Dan și prezentat ca fiind incapabil pentru exercitarea funcției de președinte. Nu în ultimul rând, 6% din acest tip de postări conțin referiri la adresa vice-prim-ministrului Oana Gheorghiu.
De asemenea, 9% din postări conțin declarații ale unor politicieni din frontul suveranist, cu două excepții. Astfel, declarațiile deputatului AUR Eduard Koler sunt prezente în peste 42% din acest tip de postări, urmat de deputatul POT Gheorghe-Petru Pîclișan (18%), senatoarea PACE Olga Onea (11%), deputata SOS Rodica Plopeanu (9%), ministrul sănătății (PSD) Alexandru Rogobete (9%), deputatul POT Ștefan Borțun (7%), liderul AUR George Simion (2%) și politicianul PSD Marius Budăi (2%).
În afară de temele principale prezentate până acum, aproximativ 22% din totalul postărilor au cuprins știri cu un caracter senzațional sau cu un impact emoțional puternic. Acestea includ dezastre sau tragedii și intervenții de urgență în România (ex. Colectiv), scandaluri de corupție și critica alegerilor din România post-comunistă, criza economică declanșată de retragerea Lukoil din România, controverse legate de decesul medicului Flavia Groșan, cât și alte evenimente similare.
În concluzie, analiza celor 527 texte relevă o puternică orientare spre promovarea electorală a candidatei Anca Alexandrescu, care domină peisajul mediatic investigat. Prezența consistentă a mesajelor dedicate candidaturii sale, însoțite frecvent de asocieri cu liderul AUR, George Simion, precum și integrarea unor narative conspiraționiste, indică o strategie comunicațională intensă și bine structurată de consolidare a imaginii publice și de mobilizare a electoratului.
De asemenea, poziționarea lui Călin Georgescu ca figură simbolică a luptei împotriva unui presupus „stat paralel” reprezintă un element esențial în construcția discursului public analizat. Suprapunerea narativelor de victimizare a lui Călin Georgescu în antiteză cu ridiculizarea președintelui Nicușor Dan indică o instrumentalizare strategică a neîncrederii față de instituțiile publice și a consternării cetățenilor față de injustiție socială.
Presupunând că rețelele de coordonare a comportamentelor neautentice operează la o capacitate infinit mai mare decât cea a celor 13 conturi identificate de noi, suprasaturația mediului online cu intoxicații informaționale continuă subminarea instituțiilor publice și polarizarea socială a românilor, afectând grav încrederea în democrația noastră reprezentativă.
În loc de concluzie
Cazul Top News TV ilustrează cu claritate modul în care instrumentele manipulării digitale precum ferme de boți plătite, astroturfing și rețele opace de finanțare internațională – pot fi orchestrate pentru a influența discursul public în România. Cu aproximativ 98% dintre urmăritorii analizați provenind din conturi false sau din țări fără legătură cu România, această operațiune nu lasă loc de interpretări: suntem martori la o campanie sistematică de amplificare artificială a mesajelor politice.
Fabrici de boți, reclamele care încalcă normele comunității și înregistrarea domeniului prin intermediul unei companii americane creează un tablou complex al unei operațiuni care depășește simpla promovare. Este vorba despre o încercare deliberată de a crea iluzia unei susțineri masive pentru anumite figuri politice, manipulând astfel percepția cetățenilor înainte de momente electorale cruciale.
