Curtea Constituțională a luat astăzi o decizie prin care au fost declarate neconstituționale prevederile legale referitoare la includerea bunurilor și veniturilor soților și copiilor în declarațiile de avere, precum și obligativitatea publicării acestor declarații. Indiferent de motivele juridice ale acestei decizii, realitatea este că România își pierde din nou instrumente esențiale de transparență, iar Parlamentul trebuie să acționeze imediat.
Problema de fond: Un sistem în dezagregare
Decizia de astăzi se înscrie într-un trend îngrijorător. De ani de zile, sistemul de integritate publică din România se erodează treptat – articol cu articol, prevedere cu prevedere. Ceea ce a fost cândva un benchmark în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) se transformă într-o umbră a ceea ce era destinat să fie. România a dezvoltat acest sistem pentru a putea îndeplini ultimele condiții necesare aderării la Uniunea Europeană. Fără acest fel de instrumente, nu punem în pericol numai integritatea sistemului public românesc, ci și angajamentele noastre luate față de partenerii europeni.
Ținem să subliniem faptul că acest cadru legal pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor publice, prin care s-a înființat și Agenția Națională pentru Integritate și legislația privind conflictele de interese, a fost afectat și de alte modificări problematice, în ultimii ani, care au demantelat sistemul de integritate publică. Nu este doar această decizie – este efectul cumulat al unei serii de schimbări care au slăbit progresiv instrumentele anti-corupție construite cu atâta efort în anii de după aderarea la UE.
Ce înseamnă în practică
Fără aceste prevederi:
- Conflictele de interese care trec prin soți sau copii devin invizibile
- Controlul public asupra averilor demnitarilor se reduce dramatic
- România se îndepărtează de standardele europene pe care și le-a asumat
Parlamentul poate acționa
Noile constrângeri constituționale nu elimină toate posibilitățile de transparență. Există soluții legislative care pot fi implementate urgent:
- Sisteme alternative de transparență compatibile cu limitele constituționale
- Întărirea verificărilor administrative pentru a compensa reducerea transparenței publice
- Noi mecanisme de control care să respecte jurisprudența CCR
- Extinderea obligațiilor pentru alte categorii și situații neafectate de decizie
România și-a asumat prin PNRR și procesul de aderare la OECD standarde clare de integritate publică. Aceste angajamente nu dispar odată cu decizia CCR – ele trebuie îndeplinite prin alte mijloace. Sarcina Parlamentului este să găsească căi constituționale de a le respecta. Solicităm Parlamentului să trateze această situație ca pe o urgență națională, prin organizarea unor consultări imediate cu experții în integritate publică și inițierea de urgență a unor alternative legislative constituționale.