Bine ați venit la cea de-a 11-a ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT EXECUTIV
În urma alegerilor prezidențiale din România care l-au văzut pe Nicușor Dan câștigând cu 53,60% din voturi, peisajul informațional a fost transformat de un val de dezinformare coordonată menită să delegitimeze rezultatele. Narațiunile false despre fraudarea alegerilor domină rețelele sociale, incluzând videoclipuri generate de inteligența artificială care pretind manipularea voturilor și interferență străină—în special implicând Moldova. Alte teme proeminente includ filmări ilegale din cabinele de vot, teorii ale conspirației despre un “stat paralel” și intensificarea alarmismului geopolitic sugerând că România se îndreaptă spre război sau se confruntă cu colapsul statului.
WEEKLY OVERVIEW
Nicușor Dan este noul președinte al României, câștigând cu 53,60% (6.168.642 voturi) comparativ cu 46,40% (5.339.053 voturi) obținute de George Simion. Harta electorală arată schimbări semnificative între tururi—în timp ce Simion a câștigat 36 din 47 de regiuni în primul tur, al doilea tur l-a văzut pe Dan cucerind 24 de regiuni față de 23 ale lui Simion, impunându-se în centrele urbane majore precum București (toate cele șase sectoare), Cluj, Timișoara și Constanța. Deși Simion a dominat diaspora cu 55,86% (912.553 voturi) comparativ cu 44,14% (720.996 voturi) ale lui Dan, câștigând în țările cu comunități mari de români precum Italia, Germania, Franța, Spania și Marea Britanie, Dan a câștigat în SUA, Canada, Rusia, China, Ucraina și, în mod notabil, în Republica Moldova, unde prezența la vot a depășit semnificativ nivelurile din primul tur. Prezența tinerilor la vot a fost deosebit de impresionantă, cu 69,6% dintre tinerii votanți participând—peste 2,5 milioane de votanți cu vârste între 18-34 ani, reprezentând cu 560.609 mai mulți tineri votanți decât în primul tur.
Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE a publicat luni raportul său preliminar, observând că turul doi al alegerilor prezidențiale din România a fost desfășurat “profesionist” și “eficient” în ciuda “transparenței limitate.” În timp ce libertățile fundamentale au fost respectate, observatorii au evidențiat preocupări cu privire la dezinformarea pe scară largă, retorica polarizantă și vidul de reglementare între tururile de scrutin. Raportul a criticat răspunsurile “fragmentate și general insuficiente” la “comportamentul neautentic” din jurul ambelor campanii, care au afectat capacitatea alegătorilor de a face alegeri informate.
Susținătorii dezamăgiți ai lui George Simion au început să își taie documentele de identitate și să împărtășească imaginile pe rețelele sociale în semn de protest față de rezultatele alegerilor. Acest comportament oglindește incidente similare care au urmat anulării alegerilor din noiembrie 2024. Simion i-a îndemnat pe susținătorii săi să nu își distrugă pașapoartele, spunând: “Nu trebuie să ne tăiem pașapoartele; trebuie să luptăm pentru România din inimile noastre… Aceasta este doar o bătălie; nu am pierdut războiul.”
Sesiunea comună a Parlamentului va fi convocată luni, 26 mai, la ora 12:00, pentru ceremonia de depunere a jurământului lui Nicușor Dan. După publicarea rezultatelor finale de către Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituțională va valida rezultatul joi, pregătind scena pentru inaugurarea de luni. Având în vedere că România are în prezent un guvern interimar, Dan va trebui apoi să cheme partidele parlamentare la consultări și să nominalizeze un nou prim-ministru.
Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat (PSD) se va întâlni marți pentru a lua act oficial de demisia lui Marcel Ciolacu, pentru a numi un președinte interimar și pentru a stabili o echipă de negociere pentru potențiale discuții de coaliție. Unii lideri de partid au indicat că, deși PSD ar putea decide în cele din urmă să nu se alăture guvernului, ar trebui totuși să participe la negocieri. Pentru prima dată în 35 de ani, sediul PSD a rămas în întuneric în timpul turului doi prezidențial, social democrații refuzând să ia o poziție oficială în aceste alegeri. Deși au încurajat alegătorii să aleagă candidați pro-europeni după primul tur al alegerilor de anul trecut, PSD a fost complet tăcut.
Călin Georgescu a emis primul său mesaj post-electoral luni: “Victoria luminii nu va fi decisă niciodată prin alegeri, ci va fi generată din inimi aprinse care nu renunță.” El l-a felicitat pe Simion și a extins rugăciuni pentru Nicușor Dan “să fie un președinte înțelept pentru România”, portretizând țara ca fiind “nu pierdută, doar rănită” și încheindu-și mesajul cu: “Hristos a înviat!”
Consiliul Național al Audiovizualului a ținut o întâlnire de urgență luni și a ordonat eliminarea unui clip TikTok care sugera în mod fals că alegerile prezidențiale din România au fost anulate. Videoclipul a combinat imagini recente ale candidaților cu audio din anunțul din decembrie privind anularea alegerilor anterioare, acumulând 151.000 de vizualizări înainte ca CNA să ordone în unanimitate eliminarea sa pentru dezinformare “difuzată masiv”.
Mii de susținători ai lui Nicușor Dan s-au adunat în centrul Bucureștiului pentru a sărbători victoria sa, blocând Bulevardul Elisabeta în timp ce scandau “Dan e președinte” și “Europa”. Mulți purtau steaguri românești și ale Uniunii Europene în timp ce Dan a apărut pe balconul Hotelului Cișmigiu, cartierul general al campaniei sale, pentru a saluta mulțimea adunată.
Kremlinul a caracterizat alegerile prezidențiale din România ca fiind “cel puțin ciudate”, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, făcând referire la excluderea lui Călin Georgescu din cursă. Când a fost întrebat despre afirmația fondatorului Telegram, Pavel Durov, că serviciile de informații franceze l-au presat să suprime vocile care îl susțineau pe Simion, Peskov a declarat că “nu este o noutate” faptul că statele europene interferează în afacerile altor țări, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit-o “interferență directă în afacerile interne ale unui stat suveran.”
DEZINFORMARE PE REȚELELE DE SOCIALIZARE
A existat un ecosistem de dezinformare multifațetat în jurul procesului electoral din România, marcat de un amestec de conspirație, manipulare, externalizare a blamei și polarizare socială. Central printre acestea este afirmația de fraudare electorală, care aruncă îndoieli asupra legitimității alegerilor prin pretinse fraude sistemice legate de campania lui Nicușor Dan. Aceasta include videoclipuri generate de inteligența artificială sugerând că voturile au fost manipulate și acuzații care implică președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în facilitarea votării ilegale transfrontaliere. Aceste narațiuni nu au dovezi concrete, dar rezonează cu neîncrederea existentă față de elitele politice și statele vecine. În mod similar, filmările din cabinele de vot încalcă confidențialitatea votului pentru a întări aceste afirmații, fie pentru a arăta un presupus fervor patriotic, fie pentru a sugera constrângere și eșec procedural.
Fig.1 Temele principale
Între timp, materiale promoționale ilegale și narațiuni de denigrare au fost diseminate în timpul perioadei oficiale de tăcere, adesea folosind inteligența artificială pentru a amplifica retorica naționalistă sau defăimătoare încărcată emoțional. Teama de subjugare străină a alimentat narațiuni precum “UE și Franța subjugă RO”, portretizând România ca victimă a ambițiilor imperiale occidentale ajutate de “progresiștii” interni. Pe o axă mai conspirativă, a fost menționat un complot al statului paralel care aruncă îndoieli asupra legitimității alegerilor, împreună cu o chemare la revoluție după încheierea votării. Narațiunile au sugerat existența unui guvern din umbră care manipulează instituțiile democratice și îndeamnă cetățenii să se ridice împotriva unei presupuse tiranii. Afirmațiile premature privind sondajele au vizat erodarea credibilității instituțiilor media și de sondare. În același timp, acuzațiile că România intră în război sau este deja implicată în conflict au escaladat narațiunea într-o amenințare geopolitică existențială subiectivă.
Temele principale:
“Acuzații de fraudare electorală” descrie un val de postări care acuză autoritățile de manipularea procesului electoral. Acestea includ videoclipuri generate de inteligența artificială care pretind a arăta numărarea frauduloasă a voturilor și acuzații că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost implicată în fraudă electorală și că cetățenii moldoveni au fost transportați cu autobuzul pentru a vota ilegal în România. Conținutul alimentează temeri de lungă durată privind interferența externă și corupția sistemică, fără dovezi verificabile. În același timp, acest cod a făcut referire la presupusa poziție a altor state de a nu recunoaște alegerile din România din cauza fraudei masive la vot.
“Filmări din cabinele de vot” au fost postări pe rețelele sociale care arătau înregistrări video din interiorul cabinelor de vot, dezvăluind alegerile votanților în timp real. Aceste clipuri, care par să încalce legile privind confidențialitatea electorală, au fost folosite pentru a susține diverse narațiuni—de la dovezi ale “votării patriotice” la acuzații de presiune sau manipulare.
“Conținut de campanie” s-a referit la materiale de campanie diseminate ilegal, inclusiv videoclipuri sofisticate generate de inteligența artificială care promovau figuri precum Călin Georgescu sau conținut care îl denigra pe candidatul Nicușor Dan. Aceste materiale au îmbinat apeluri emoționale cu retorică naționalistă, vizând alegătorii deziluzionați.
“RO intră în război” (România intră în război) captează conținut care face referire la un război iminent, dacă nu deja în desfășurare, cu Federația Rusă. Include amenințări și avertismente apocaliptice, alături de acuzații privind mișcări de trupe, operațiuni militare sau recrutări care ar avea loc în România.
“UE și Franța subjugă RO” pretind că puterile occidentale—în special Uniunea Europeană și Franța—sunt angajate într-un efort coordonat de subjugare a României. Aceste narațiuni acuză elitele “progresiste” că permit dominația străină și vând interesele naționale, fiind încadrate ca rezistență împotriva colonizării culturale.
“Complotul statului paralel” se învârte în jurul credinței într-un “stat profund”—o rețea invizibilă de elite care operează în culise pentru a manipula rezultatele politice. Postările pretind că susținătorii politicienilor precum Nicușor Dan fac parte dintr-o schemă secretă de consolidare a puterii prin influență ascunsă. Acest scenariu se aliniază cu retorica populistă și conspirativă, urmărind să delegitimeze instituțiile politice formale sugerând că sunt doar fațade pentru o structură mai profundă, neresponsabilă.
“Chemare la acțiune: revoluție” merge dincolo de critică și cheamă deschis la insurecție politică. Într-un caz, un partid românesc a fost acuzat că își mobilizează susținătorii prin mesaje directe, îndemnându-i să iasă în stradă și să se opună establishmentului conducător. Aceste chemări la acțiune în masă sunt încadrate ca răspunsuri necesare la presupusa fraudă electorală și la crimele comise de guvernul român împotriva propriilor cetățeni.
“PPC” sau “Afirmații premature privind sondajele” descriu narațiuni care contestă credibilitatea datelor de sondaj și a acoperirii media. Utilizatorii pretind că sondajele de ieșire sunt manipulate și că partidele noi sau din afara sistemului sunt în mod deliberat excluse din discursul public. Postările insinuează un efort coordonat de manipulare a percepției și de obscurizare a rezultatelor electorale reale, alimentând neîncrederea în media și aparatul politic mainstream.
Temele minore:
“Amânarea/anularea alegerilor” se referă la zvonuri care sugerează că procesul electoral va fi amânat sau anulat complet din cauza protestelor în masă sau a intervenției statului în cazul în care “candidatul potrivit” nu este ales de electorat. O postare larg distribuită pretinde că autoritățile—vizând specific pe președintele interimar Ilie Bolojan—vor anula alegerile.
“Colapsul statului” captează afirmații distopice că România este pe marginea colapsului societal total. Postările susțin că țara a “murit” deja, citând bănci în faliment, instituții disfuncționale și erodarea normelor democratice. Tonul este fatalist, portretizând România ca un stat eșuat incapabil de recuperare.
Fig.2 Teme minore
“Reluarea turului 2” face referire la controversa electorală de anul trecut. Unele postări pretind în mod fals că a fost autorizat un al doilea tur de alegeri și că presiunea rusă și americană determină autoritățile române spre acest rezultat.
“Complot evreiesc împotriva RO” se bazează pe sentimente antisemite, pretinzând în mod fals că România este vizată de o conspirație condusă de evrei. Un exemplu pretinde că politicianul Nicușor Dan este susținut de miliardarul George Soros, portretizându-l ca o marionetă într-un complot evreiesc mai larg pentru destabilizarea țării.
Deși limitat ca amploare, “Suprimarea votanților” avertizează oamenii să nu voteze prea devreme și că ar putea vota în iunie invocând reguli speciale. Această narațiune i-a vizat pe votanții lui George Simion.
Fig.3 Teme pe zi
“Filmările din cabinele de vot” și “Acuzațiile de fraudare electorală” au dominat discursul, sugerând o creștere a încercărilor de delegitimare a procesului electoral tocmai când activitatea de vot sau atenția publică asupra alegerilor atingea apogeul. Acestea au fost urmate îndeaproape de “Conținut de campanie”, constituind o încălcare a regulilor de tăcere electorală prin promovare ilegală sau campanii de denigrare. Alte teme precum “Complotul statului paralel”, “UE și Franța subjugă RO” și “PPC” (Afirmații premature privind sondajele) au apărut în volume mai mici, dar notabile, întărind o atmosferă de neîncredere instituțională, manipulare străină și manipulare electorală.
Până pe 20 mai, peisajul narațiunilor s-a schimbat ușor. În timp ce “Acuzațiile de fraudare electorală au rămas proeminente”, frecvența lor a scăzut, indicând un declin, dar reflectând în continuare un efort susținut de a submina credibilitatea alegerilor. În mod notabil, “RO intră în război” a crescut brusc, marcând o creștere dramatică a alarmismului geopolitic. În mod similar, “Chemare la acțiune: revoluție” și “Colapsul statului” sugerează că narațiunile au devenit mai extreme după alegeri. O monitorizare suplimentară ar trebui să urmeze în următoarele săptămâni pentru a stabili tendința acestui fenomen.