Oferta pariuri

  1. Casino online cu crypto România: când libertatea financiară devine o glumă scumpă: Din fericire, opțiuni precum Winner Neteller sunt disponibile oferind un mecanism de plată online pentru jucători.
  2. Cazinouri noi Iași: De ce promisiunile strălucite nu se transformă în profit real - Când se comportă așa, nici nu și-au putut imagina că ar trebui să plătească o amendă mult mai mare decât suma de bani pe care au reușit să o obțină.
  3. Unde joc păcănele online România – adevărul greu de înghițit pentru orice veteran al hazardului: Dacă nu puteți găsi o bucată adecvată de îmbrăcăminte colorată în roșu sau pe acolo, îmbrăcăminte nespălată care claxonează un pic aparent funcționează un tratament.

Slots fara depunere

Turnee sloturi online: adevărul crunt al marilor promoții
În plus, 18BET casino se asigură că toate măsurile de siguranță și securitate necesare sunt îndeplinite.
Freshbet bonus fără rulaj revendică acum România: de ce nu e decât un alt truc de marketing
Acesta nu a fost unul dintre acele cazuri în care o echipă a apărut de nicăieri.
În plus, puteți contacta echipa de asistență pentru clienți fie prin e-mail, fie prin trimiterea unui mesaj pe site.

Cele mai sigure păcănele electronic bonus fara depunere cazinou

De ce „casinouri online” sunt doar o mașinărie de cifre și hype fără miez
Odată ce mâna de Blackjack este jucată, pot apărea trei rezultate.
Jocuri de noroc online fara depunere: 7 motive pentru care nu e un miracol
Skrill exclus, cu excepția jucătorilor din Norvegia.
Casino cu retragere Neteller: De ce promisiunile de “free” sunt doar un mit al marketingului

Skip to main content Scroll Top

Monitorizăm bugetul de stat: iunie și iulie 2025

Deficitul bugetar al României continuă să crească, menținând o traiectorie îngrijorătoare din punct de vedere fiscal. La finalul primului semestru (iunie 2025), deficitul bugetar a ajuns la –69,8 miliarde lei, adică -3,68% din PIB. Nivelul din iulie (-4,04% din PIB) este identic cu cel din iulie 2024, an încheiat cu un deficit record (metodologie ESA) de –9,3%. Anul acesta, ținta de deficit asumată la începutul anului este de –7,04% din PIB. Ținta pentru 2025 rămâne, momentan, –7,04% din PIB, însă o parte dintre măsurile de corecție pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea vor produce efecte abia de la execuțiile pe august și septembrie, când ne apropiem deja de ultimul trimestru al anului bugetar. Dezechilibrele actuale sunt rezultatul cumulativ al ultimului deceniu, marcat de măsuri populiste, cu impact bugetar pe termen scurt, și derogări frecvente de la regulile de responsabilitate fiscală. Bugetul a fost utilizat preponderent în logici politice și electorale, iar costurile aferente se regăsesc astăzi în presiuni persistente pe cheltuieli, venituri insuficient calibrate și costuri de finanțare mai ridicate. 

Despre deficit 

Deficitul înregistrat la finalul lunii iulie a acestui an, identic cu deficitul din iulie 2024, rămâne cel mai mare din istoria recentă a țării, cu o singură excepție: anul pandemic 2020 (-4,70% din PIB). Dacă măsurile pentru reducerea deficitului bugetar nu vor avea un impact suficient de mare, România riscă să depășească din nou ținta asumată (-7,05% din PIB). Cu mai puțin de jumătate de an rămas pentru reducerea dezechilibrului bugetar, România riscă să se apropie de un deficit de peste 8%, dacă ne raportăm la datele de anul trecut și la previziunile Comisiei Europene.  În 2021, când statul își asumase o țintă de deficit similară (-7,13% din PIB), deficitul de la finalul lunii iulie era de –2,89% din PIB, considerabil mai mică față de nivelul din acest an. Anul 2021 s-a încheiat cu un deficit de –6,72% din PIB.  

Evoluția veniturilor 

Veniturile totale încasate la bugetul general consolidat au fost de 310,52 miliarde lei la finalul lunii iunie și de 370,77 miliarde lei la finalul lunii iulie. Față de aceleași perioade ale anului 2024, veniturile au crescut cu 12,7% în iunie, respectiv 11,8% în iulie. 

Raportat la PIB, veniturile din iulie 2025 reprezintă 19,6 procente, cea mai mare parte (18% din PIB) fiind reprezentată de veniturile curente. Dintre acestea, cea mai mare creștere (procentual) față de anul anterior o înregistrează contribuțiile de asigurări, din care s-au încasat 121,06 miliarde lei (6,4% din PIB) față de 109,2 miliarde (6,2% din PIB) în 2024. Veniturile fiscale au crescut cu 10,3%. O creștere considerabilă au avut-o încasările din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, din care s-au colectat cu 8,57 miliarde lei mai mult decât în 2024 (+15,2%), respectiv încasările din impozite pe bunuri și servicii (+6,5 miliarde lei, respectiv +6,3% față de 2024).  

Evoluția cheltuielilor 

Cheltuielile statului au însumat 380,31 miliarde lei la finalul lunii iunie și 447,2 miliarde lei la finalul lunii iulie, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 67 miliarde lei într-o singură lună. Ponderea cheltuielilor în PIB a crescut de la 20,1% în iunie la 23,6% în iulie. 

Față de anul anterior, cheltuielile din luna iulie au crescut cu 11,1% (+44,61 miliarde lei). Cea mai mare creștere se remarcă în cazul asistenței sociale, pentru care statul a plătit cu 18,86 miliarde lei mai mult (+14,7%) în iulie 2025 față de iulie 2024. Asistența socială ocupă 33% din totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul bugetului general consolidat. Acestea, alături de cheltuielile de personal (22,3% din buget, respectiv 99,7 mld lei) și de cheltuielile cu bunuri și servicii (12% din buget, adică 53,6 mld lei) reprezintă mai mult de două treimi din totalul cheltuielilor înregistrate la nivel național în primele șapte luni din acest an. 

Banii cheltuiți pentru investiții din fonduri naționale (cheltuielile de capital) au scăzut cu 2,4% în iulie 2025. Totuși, investițiile din componenta de împrumut a PNRR aproape s-au dublat, ajungând la peste 10 miliarde lei (+4,6 mld față de iulie 2024, o creștere 84%), iar cheltuielile din componenta nerambursabilă a PNRR au crescut cu 123,4% în iulie 2025, ajungând la 8,91 miliarde lei. 

Lasă un comentariu