Execuția bugetară la opt luni: o imagine îngrijorătoare a finanțelor publice românești
Ministerul Finanțelor a publicat recent datele aferente primelor opt luni din 2024. Luna august s-a încheiat cu un deficit bugetar de –4,57% din PIB (deficit de -80,87 miliarde lei). Veniturile încasate de stat în primele 8 luni ale anului au atins 375,76 milioane lei, în timp ce cheltuielile se ridică la 456,63 miliarde. Față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul bugetar ajunsese la numai –2,63% din PIB, veniturile au crescut cu 13,7%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 22,5 procente.
Deficitul bugetar: o creștere alarmantă
Deficitul bugetar a atins 4,57% din PIB (80,87 miliarde lei) la sfârșitul lunii august, reprezentând o creștere dramatică față de aceeași perioadă a anului trecut, când se situa la 2,63% din PIB. Această evoluție este deosebit de îngrijorătoare din mai multe perspective:
- Deficitul bugetar se află la un grad de realizare de 65,85% față de ținta asumată prin rectificarea bugetară. Totuși, dacă statul ar fi respectat pragul de 5% din PIB deficit bugetar, asumat prin legea nr. 417/2023, gradul de realizare al deficitului bugetar ar fi ajuns deja la 91,4%.
- Noua țintă de deficit bugetar (-6,94% din PIB) depășește pragurile asumate în ultimii 8 ani, cu excepția lui 2020, când ținta era de 9,14%, adaptată contextului pandemic. Cel mai mic deficit de la finalul lunii august, a fost înregistrat în anul 2017 (0,76%), iar cel mai mare în 2020 (5,18% din PIB). Deficitul de la finalul lui august 2024 este al doilea cel mai mare din perioada 2017-2024.
- Deficitul a avut un ritm accelerat de creștere lunară în primele patru luni ale anului. Cea mai rapidă creștere față de luna anterioară a avut loc în februarie, când deficitul de –1,67% din PIB crescuse cu 271,11% față de deficitul lunii ianuarie. În luna martie deficitul a crescut cu 23,35% față de februarie, iar în aprilie cu 57,28% față de luna martie. Deși din luna mai deficitul bugetar crește într-un ritm mai lent, panta este ascendentă: de la o creștere de 4,93% în mai (față de aprilie), deficitul a ajuns la o creștere de 13,68% în august (față de luna iulie).
Veniturile
Până la finalul lunii august, la bugetul general consolidat s-au încasat venituri în valoare de 375,76 miliarde lei, o creștere de 13,3% față de luna anterioară. Mai mult de jumătate (50,9%) sunt acoperite din venituri fiscale:
- impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital (61,16 miliarde lei încasate, respectiv 16,3% din totalul veniturilor);
- impozite și taxe pe proprietate (6,85 miliarde lei, respectiv 1,8%);
- impozite și taxe pe bunuri și servicii (120,81 miliarde lei, 32,2%);
- taxe vamale (0,3%);
- alte impozite și taxe fiscale (0,3%).
Contribuțiile de asigurări au acoperit 33,2% (124,86 miliarde lei) din veniturile bugetului general consolidat, iar veniturile nefiscale reprezintă 9,6% (35,94 miliarde lei) din totalul încasat.
Principalele două probleme în colectarea veniturilor vin din două direcții:
- Încetinire a ritmului de colectare a veniturilor: Veniturile curente încasate în luna august sunt mai mici decât veniturile lunii iulie. În luna august s-au încasat 22,91 miliarde lei din venituri fiscale, cu 28,4% mai puțin față de încasările din luna iulie. Din contribuții de asigurări s-au încasat 15,58 miliarde lei în august, față de 16,52 miliarde lei în iulie (scădere de 5,74%). Veniturile nefiscale din luna august (4,07 miliarde lei) sunt mai mici cu 22,07% față de veniturile nefiscale încasate în iulie (16,52 miliarde lei).
- Proiecții optimiste în rectificarea bugetară: La bugetul de stat s-au încasat 187,71 miliarde lei până la finalul lunii august, reprezentând aproximativ 56% din veniturile prevăzute în bugetul rectificat. Având în vedere noua rectificare bugetară, statul planifică să încaseze în perioada septembrie-decembrie 2024 până la 146,17 miliarde lei, pentru a-și respecta propriul buget. Asta înseamnă încasări lunare de 36,54 miliarde lei (în medie) pentru următoarele patru luni. Prin comparație, încasările medii lunare din perioada ianuarie-august ajung la numai 23,46 miliarde lei, deci statul ar trebui să crească ritmul de colectare a veniturilor cu 55,73% (un obiectiv care pare foarte greu de atins în condițiile actuale).
Cheltuielile
În primele opt luni ale anului, totalul cheltuielilor publice a atins suma de 456,63 miliarde lei, crescând cu 13,4% față de execuția din perioada ianuarie-iulie. Cheltuielile au crescut aproape în același ritm cu veniturile (13,3%).
Cei mai mulți bani au fost alocați pentru asistența socială (146,95 miliarde lei), care ocupă 32,2% din cheltuielile totale. Pe locul al doilea se plasează cheltuielile de personal, cu alocări de peste 105,98 miliarde lei (23,2% din total), iar pe locul al treilea cheltuielile cu bunuri și servicii (60,87 miliarde lei, respectiv 13,3%).
Restul de 31,3% din cheltuieli sunt împărțite între:
- Cheltuieli de capital: 37,44 miliarde lei cheltuite până la final de august, reprezentând 8,2% din cheltuielile efectuate în primele 8 luni ale anului;
- Dobânzi: 5% din totalul cheltuielilor, respectiv 22,85 miliarde lei;
- Alte transferuri: 4,5% (20,75 miliarde lei) din cheltuieli;
- Proiecte cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020: 3% din totalul cheltuielilor, respectiv 13,7 miliarde lei;
- Subvenții: 2,9% (13,04 miliarde lei) din cheltuieli;
- Proiecte cu finanțare din FEN: 2,7% (12,52 miliarde lei);
- Alte cheltuieli: 11,08 miliarde lei (2,4%);
- Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: 6,3 miliarde lei, respectiv 1,4% din totalul cheltuielilor;
- Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: 4,68 miliarde lei (1%);
- Transferurile între unități ale administrației publice, alături de cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă și de operațiunile financiare reprezentă sub 1% din totalul cheltuielilor efectuate până la finalul lunii august.
Față de luna cheltuielile efectuate în iulie, în august s-a cheltuit considerabil mai puțin pentru dobânzi: 0,98 miliarde lei (în august), față de 4,27 miliarde lei în iulie, o scădere de 77,08%. O scădere similară poate fi observată și în cazul cheltuielilor cu subvenții, pentru care s-au alocat 0,96 miliarde lei în august, față de 3,01 miliarde în iulie (scădere de 68,12%). De altfel, în luna august s-au cheltuit, în total, 54,03 miliarde lei, în timp ce cheltuielile lunii iulie erau de 63,42 miliarde.
Pentru proiectele finanțate din sumele nerambursabile aferente PNRR s-au cheltuit 0,7 miliarde lei în luna august, mai puțin cu 45% față de cheltuielile efectuate în iulie (1,26 miliarde), dar mai mult cu 7% față de banii cheltuiți în iunie (0,64 miliarde lei).
Observăm, de asemenea, o scădere a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR, pentru care s-au alocat 0,83 miliarde lei în august, față de 1 miliard în iulie și 0,99 miliarde lei în iunie.
Execuția bugetară la opt luni confirmă scenariul mai pesimist pe care l-am anticipat în analizele noastre anterioare. România se confruntă cu o deteriorare a poziției sale fiscale, într-un context economic și geopolitic deja fragil. Câteva aspecte critice se evidențiază:
- Nesustenabilitatea traiectoriei fiscale actuale: Continuarea pe această cale riscă să ducă la depășirea semnificativă a țintei de deficit, cu consecințe grave pentru credibilitatea fiscală a României.
- Riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică: Creșterea deficitului și a datoriei publice expune România la vulnerabilități crescute în fața șocurilor externe și la potențiale reacții negative ale piețelor financiare.
- Necesitatea urgentă a reformelor structurale: Datele execuției bugetare subliniază mai mult ca oricând nevoia de reforme profunde în administrarea fiscală, în eficientizarea cheltuielilor publice și în prioritizarea absorbției fondurilor europene, inclusiv din PNRR.