Planul fiscal-structural pe termen mediu al României 2025-2031:o evaluare critică  

Sumar executiv

România se află într-un moment critic al dezvoltării sale, la intersecția unor transformări globale fundamentale care vor redefini arhitectura economică și geopolitică a următorului deceniu. Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu al României (PBTSM) pentru perioada 2025-2031 reprezintă primul răspuns comprehensiv al țării la noul cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene. În contextul procedurii de deficit excesiv și al dezechilibrelor macroeconomice existente, acest plan apare într-un context fără precedent: un război la granițele țării care rescrie regulile securității europene, perspective de turbulențe majore în relațiile comerciale transatlantice, și o cursă globală pentru competitivitate și resurse strategice în care România nu își poate permite să rămână spectator. În acest context, deficitul excesiv de 7,9% din PIB nu reprezintă doar o vulnerabilitate fiscală, ci o amenințare directă la adresa securității și prosperității naționale. Fără spațiu fiscal pentru investiții strategice în apărare și competitivitate, România riscă să se găsească nepregătită în fața unor provocări geopolitice și economice care se intensifică rapid. Planul vizează reducerea deficitului de la 7,9% din PIB în 2024 la 2,5% din PIB până în 2031, susținută de zece reforme majore și două investiții strategice semnificative.  

Cu toate acestea, analiza noastră indică că planul, deși necesar, nu este încă suficient pentru a răspunde magnitudinii provocărilor actuale. Principalele măsuri fiscale sunt estimate să genereze venituri suplimentare de minimum 1,1% din PIB începând cu anul 2025, însă execuția bugetară actuală ridică semne serioase de întrebare privind fezabilitatea acestor ținte. La finalul lunii septembrie 2024, deficitul bugetar a atins deja -5,44% din PIB, înregistrând cea mai accelerată creștere lunară din ultimele 5 luni. 

Lumea în care a fost conceput inițial PNRR – sursa multor angajamente reflectate în acest plan – nu mai există. Războiul din Ucraina a expus vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și dependențele energetice ale Europei. Perspectiva unor tensiuni comerciale reînnoite la nivel global amenință să perturbe fluxurile comerciale vitale pentru industria românească. Iar cursa globală pentru tehnologie și talente se accelerează, lăsând în urmă economiile care nu reușesc să țină pasul cu transformarea digitală și verde. 

În acest context, România nu își poate permite luxul unei transformări graduale. Avem nevoie de o abordare mai curajoasă, care să: 

• Accelereze consolidarea fiscală pentru a crea spațiul necesar investițiilor în apărare și reziliență economică 

• Reorienteze investițiile publice către sectoare strategice care construiesc avantaje competitive durabile 

• Mobilizeze resursele naționale pentru un salt decisiv în productivitate și inovare 

• Protejeze coeziunea socială într-o perioadă de transformare accelerată 

Deși PBTSM oferă un cadru temporal extins și ținte cantitative precise, documentul reprezintă în mare parte o reiterare și temporizare a angajamentelor din PNRR, cu puține elemente substanțial noi și ancorat într-o viziune pre-2022 asupra provocărilor (din jurul) României. Concentrarea majorității reformelor fiscale în primul trimestru din 2025, imediat după ciclul electoral, ridică îndoieli serioase privind fezabilitatea politică și administrativă a implementării. 

Planul include două programe majore de investiții în infrastructura de irigații (2,37 miliarde euro) și industria prelucrătoare (2,61 miliarde euro), însă acestea par să perpetueze un model economic tradițional, ignorând parțial provocările fundamentale ale tranziției verzi și digitale. Mai mult, impactul bugetar al acestor investiții este negativ pe termen scurt (-0,12% și respectiv -0,13% din PIB anual), iar sustenabilitatea lor pe termen lung rămâne incertă. 

Vulnerabilitățile majore ale planului includ: 

• Capacitatea administrativă limitată pentru implementarea simultană a multiplelor reforme 

• Concentrarea excesivă a măsurilor în Q1 2025, fără perioade adecvate de tranziție 

• Subestimarea impactului social al reformelor și absența unor măsuri compensatorii clare 

• Coordonarea insuficientă cu alte programe de reformă și surse de finanțare 

• Lipsa unei strategii clare pentru dezvoltarea teritorială echilibrată 

• Așteptări optimiste privind creșterea economică având în vedere contextul european și având în vedere perioada lungă de 7 ani, nu este luat în calcul niciun posibil șoc extern ceea ce este puțin probabil 

Din perspectiva procesului de elaborare, Planul a fost finalizat și publicat târziu față de calendarul oficial, iar o dezbatere cu societatea civilă nu a fost organizată.  

Introducere și context

Noul cadru de guvernanță economică al Uniunii Europene, în vigoare din 30 aprilie 2024, introduce cerințe consolidate pentru sustenabilitatea fiscală și reformele structurale. Pentru România, acest moment coincide cu multiple provocări: 

Contextul macroeconomic actual: România se confruntă cu dezechilibre semnificative, evidențiate de un deficit bugetar de 6,5% din PIB în 2023, o datorie publică moderată dar în creștere îngrijorătoare (48,9% din PIB în 2023), dezechilibre externe persistente și presiuni inflaționiste ridicate. Disparitățile regionale rămân semnificative, iar capacitatea administrativă continuă să reprezinte o provocare majoră pentru implementarea reformelor. 

Procedura de Deficit Excesiv: Aflată sub procedură de deficit excesiv din 2020, România nu a reușit să atingă țintele de ajustare fiscală stabilite pentru 2023, deficitul depășind semnificativ ținta de 4,4% din PIB recomandată de Consiliu. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri corective mai ferme și a unei implementări mai eficiente a reformelor structurale. 

Dezechilibre macroeconomice: Comisia Europeană a identificat dezechilibre macroeconomice excesive, în special în ceea ce privește contul curent și competitivitatea. Presiunile asupra costurilor și prețurilor au crescut, iar răspunsul prin politici publice a fost insuficient pentru a aborda aceste vulnerabilități. 

Coeziune, disparități regionale și provocări demografice: Datele referitoare la coeziunea economică și tranziția demografică oferă perspective valoroase care pot îmbogăți evaluarea critică a reformelor fiscale și structurale ale României și ne ajută să contextualizăm mai bine rezultatele și provocările potențiale ale acestora. Iată cum aceste două perspective pot informa evaluarea planului fiscal al României și a reformelor propuse: 

• Potențial de convergență: Raportul privind coeziunea economică subliniază importanța politicilor de coeziune în reducerea disparităților dintre regiunile UE, în special în Europa de Est, unde se situează și România. Deși România a înregistrat o convergență semnificativă a PIB-ului pe cap de locuitor în ultimele decenii, există încă spațiu pentru creștere și pentru o coeziune mai strânsă cu alte regiuni din UE. 

• Provocări pentru convergența structurală: Raportul indică o stagnare în anumite regiuni ale UE, cauzată parțial de productivitatea scăzută și investițiile limitate — aspecte pe care reformele României le abordează printr-un accent pe creșterea productivității, digitalizare și eficiența instituțională. În contextul românesc, aceste provocări subliniază necesitatea unor politici orientate spre rezultate concrete. 

Îmbătrânirea populației și retenția talentului: România, la fel ca multe alte regiuni din Europa de Est, se confruntă cu schimbări demografice semnificative, inclusiv îmbătrânirea populației, reducerea forței de muncă și migrarea personalului calificat. Un concept util este acel de „talent development trap”, adică acele regiuni unde creșterea demografică scăzută și emigrarea ridicată duc la deficite de muncă și reduc dinamismul economic. Reformele României în materie de politică fiscală și mediul de afaceri ar putea ajuta la retenția talentului, însă vor fi necesare stimulente mai puternice pentru tinerii profesioniști și lucrătorii calificați.

• Disparități urban-rural: În România există disparități persistente între urban și rural, cu rate de creștere mai ridicate în zonele urbane, în timp ce în mediul rural se mențin probleme legate de depopulare și accesul limitat la servicii. Acest unghi oferă un cadru util pentru evaluarea rolului reformelor României în sprijinirea rezilienței rurale prin investiții direcționate, cum ar fi cele în agricultură rezistentă la schimbările climatice și infrastructură rurală. 

• Inegalități de venit și acces: Raportul privind coeziunea economică subliniază creșterea inegalităților de venit în țările și regiunile UE, evidențiind nevoia de politici economice echitabile. Reformele structurale ale României, care vizează taxarea microîntreprinderilor, controlul salariilor în sectorul public și sustenabilitatea pensiilor, ar putea fi evaluate prin această prismă pentru a se asigura că nu afectează disproporționat populațiile cu venituri mai mici și regiunile rurale. 

Execuția bugetară curentă 

Datele recente privind execuția bugetară la finalul lunii septembrie 2024 confirmă vulnerabilitățile identificate în plan. Deficitul bugetar a atins -96,24 miliarde lei (-5,44% din PIB), înregistrând cea mai accelerată creștere lunară din ultimele 5 luni în septembrie (+0,87 puncte procentuale). Este semnificativ că numai deficitul din 2020, anul pandemic și care a cuprins mai curând cheltuieli one off, a depășit nivelul actual, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind fezabilitatea țintei de deficit de 7,9% din PIB pentru anul 2024.

Structura execuției bugetare relevă provocări majore: 

• Deși veniturile au crescut cu 13% față de 2023, cheltuielile au avut o creștere mult mai accelerată, de 20,7% 

• Veniturile fiscale încasate lunar au intrat pe un trend descendent din august 2024 

• Cheltuielile de asistență socială ocupă aproape o treime din totalul cheltuielilor (32,3%), urmate de cheltuielile de personal (23,3%) 

Puteți citi o analiză a întregului plan, unde abordăm în detaliu traiectoria de consolidare fiscală, ipoteze macroeconomice, riscuri și analiza măsurilor propuse, aici:

Am analizat în parte și cele 10 propuneri de reforme structurale necesare. Le puteți citi pe fiecare aici:

Nu în ultimul rând, poți consulta analiza comparativă a investițiilor majore descrise în documentele anterioare și citi mai multe despre impactul și alte probleme structurale neadresate, aici:

Dacă dorești să citești toate documentele de mai sus în ordine, poți face asta aici: