dezinformare
Rezultatele căutării
Raportul analizează desfășurarea Alegerilor Prezidențiale din România, organizate în 4 și 18 mai 2025, pe baza observațiilor colectate de peste 2.300 de observatori acreditați de Funky Citizens în țară și în diaspora. Obiectivul principal al monitorizării a fost asigurarea transparenței și integrității procesului electoral, prin identificarea disfuncționalităților și formularea unor recomandări pentru îmbunătățirea proceselor viitoare. Procesul electoral s-a desfășurat, în mare parte, conform normelor legale, însă au fost identificate probleme recurente, mai ales în secțiile de votare din diaspora și în comunitățile mici din România. Printre principalele constatări se numără: măsuri de securitate precare în secțiile din străinătate, dificultăți de acces pentru persoane cu dizabilități, continuarea propagandei electorale în ziua votului, lipsa de pregătire a membrilor secțiilor de votare, confuzii privind interpretarea cadrului legal, restrângerea nejustificată a drepturilor…
Executive summary Romania experienced an exceptionally intense electoral year in 2024, with local, European Parliament (EP), general, and presidential elections all scheduled. Although the local and EP elections in June were marked by some controversy, they paled in comparison to the unprecedented events surrounding the presidential elections. The first-round votes were recounted, and subsequently, the elections were annulled due to allegations of foreign interference. The situation remains fluid, with some individuals feeling that democracy was saved at the last moment, while others believe it died with the annulment. Recently, social media has seen a surge in calls for action and protest, accompanied by an increase in false narratives. The unprecedented annulment of Romania’s 2024 presidential election first round marks a critical moment in European democracy, revealing how social media…
În seara de 17 iunie 2024, pe stadionul Allianz Arena din München, echipa națională a României a obținut o victorie impresionantă cu 3-0 împotriva Ucrainei în cadrul Euro 2024. Ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătoare a fotbalului și a spiritului sportiv s-a transformat rapid într-un caz de studiu despre puterea dezinformării în era digitală. Nașterea unei false narațiuni Pe când ecourile victoriei încă răsunau pe străzile din București, o altă poveste începea să se contureze în labirintul complex al internetului. Totul a început cu o postare aparent nevinovată pe platforma X (fostul Twitter). Un utilizator cunoscut sub numele de „Lord Bebo” (@mylordbebo) a postat un videoclip scurt, de aproximativ 10 secunde, însoțit de o afirmație șocantă: suporterii români ar fi scandat numele președintelui rus Vladimir Putin…
În contextul invaziei Ucrainei, a devenit o obişnuiţă ca orice voce critică Rusiei să primească propria doză de dezinformare – de la românii care nu sunt o naţiune şi care vorbesc limba moldovenească la Olena Zelenska şi Bugatti-ul cumpărat din banii contribuabililor americani. Aceste naraţiuni sunt contextuale şi au un public-ţintă bine definit, care să rezoneze cu mesajul propus. Dacă uneori povestea este falsă de la un capăt la celălalt şi se bazează pe documente fabricate (precum factura falsă a maşinii de lux), altele pornesc de la o imagine adevărată, distorsionată într-o naraţiune care nu mai are nimic de-a face cu realitatea. Şefa Guvernului estonian, Kaja Kallas, nominalizată pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene după alegerile din 9 iunie, a fost ţinta unei campanii de dezinformare, pornind…
În decembrie 1989, în timp ce revoluția izbucnea pe străzile României, românii visau la o democrație autentică și o prosperitate pe măsură. Astăzi, la aproape 35 de ani distanță, ne confruntăm cu un paradox: în timp ce prosperitatea economică a depășit așteptările, fundația democratică pe care ar trebui să se sprijine această creștere pare tot mai instabilă. În timp ce datele ne arată un moment de grație statistică al României (PIB/capita 80% din media UE, consumul real individual nu doar peste Bulgaria și Ungaria ci peste Polonia și Spania*) și chiar un moment de fragilă speranță (34% din români cred că țara mege într-o direcție bună, cu peste 10% mai mult decât anul trecut**) clasa politică continuă să ignore acest potențial sau să profite de el fără a-și…
Pe parcursul ultimului deceniu, noi, ca cetățeni ai lumii moderne, ne trăim viața într-o lume în care internetul face parte din existența noastră de zi cu zi și am devenit permanent conștienți de dezinformare. Fie că-i spunem știri false, propagandă, misinformation, umbrela dezinformării acoperă numeroasele aspecte ale acestui subiect. Un trandafir, oricum îi spui, exală același scump parfum, nu? Am ajuns la consensul că a avea abilitățile de a naviga peisajul informațional de astăzi reprezintă un mare atu și chiar un instrument esențial pentru viața de zi cu zi. Cu toate acestea, chiar dacă noi, ca societate, discutăm pe subiect în mod regulat, beneficiind de tot mai multe proiecte de alfabetizare media, interesul pentru impactul dezinformării atinge vârfuri în preajma alegerilor – se întâmplă atât cu profesioniștii, cât și…
Lentila prin care ne vom uita la dezinformare în acest articol este cea a efectelor socio-afective – care este rolul pe care îl joacă emoțiile în determinarea verdictului nostru față de informația primită?
A discuta despre naraţiuni anti-occidentale este o temă de actualitate, dar nu una nouă.
The Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media (Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală) sau pe scurt BROD, care funcționează în cadrul Observatorului European pentru Media Digitală (EDMO), își lansează site-ul https://brodhub.eu/ro/. Hub-ul începe în contextul creșterii dezinformării și al războiului hibrid împotriva Uniunii Europene. Site-ul este disponibil în trei limbi – bulgară, română și engleză – și va include verificări ale faptelor și materiale de alfabetizare media, precum și cercetări privind dezinformarea în regiune. Conținutul va fi unic, dezvoltat de partenerii hub-ului și vor fi referiri la evoluții importante din alte observatoare care lucrează la nivelul Comisiei Europene. Hub-ul BROD este unul dintre centrele regionale nou înființate pentru cercetarea dezinformarii în două țări vecine, Bulgaria și România. Televiziunea Națională Bulgară (BNT) este parte din observator cu noua sa echipă de fact-checkeri….