România a redus deficitul bugetar aproape la jumătate față de anul trecut: -1,75% din PIB la finalul lunii mai, față de -3,35% în aceeași perioadă din 2025, și se încadrează, deocamdată, în țintele asumate pentru acest an.
Luna mai aduce însă și primul semn că avansul se subțiază: privită separat, luna mai a adăugat la deficit mai mult decât aceeași lună de anul trecut (aproape 12 miliarde de lei, față de 8,3 miliarde în mai 2025).
Restul cifrelor ne spun aceeași poveste. Veniturile au crescut cu 9,2% față de primele cinci luni din 2025, dar creșterea e influențată de efecte punctuale de la începutul anului (dividendele distribuite în decembrie 2025 și bonificația din Declarația unică). În luna mai, fără aceste efecte, încasările au fost ușor sub nivelul din mai 2025.
Cheltuielile au scăzut cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2025, dar reducerea ține în bună măsură de trimestrul I, petrecut fără buget aprobat, sub regula de 1/12 (care permite statului să cheltuiască lunar doar a douăsprezecea parte din bugetul anului precedent și împiedică lansarea de investiții noi).
Deficitul bugetar
La finalul lunii mai, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la -1,75% din PIB, o diferență de 1,6 puncte procentuale (pp) față de deficitul de -3,35% în aceeași perioadă din 2025.
Decalajul față de 2025 trebuie însă citit cu atenție, pentru că aici apare prima schimbare de direcție. La finalul lui aprilie, diferența față de anul trecut era de 1,75pp; la finalul lui mai, s-a îngustat la 1,60 pp. Cu alte cuvinte, în luna mai 2026 deficitul a crescut cu aproape 12 miliarde de lei, în timp ce în mai 2025 crescuse cu doar ~8,3 miliarde.
Raportat la ținta anuală de -6,25% din PIB, România a consumat până la finalul lunii mai aproximativ 28% din deficitul programat pentru tot anul. Repartizarea trimestrială realizată de Ministerul Finanțelor indică o presiune mai ridicată în T2 și T3, unde se concentrează mai mult de jumătate din deficitul anual.
Deocamdată, execuția stă mai bine decât planul: în T1, deficitul a fost sub ținta trimestrială (-1,03% față de -1,3% din PIB), iar în primele două luni din T2 s-a acumulat mai puțin de o treime din ținta trimestrului. Cumulat, pentru primele două trimestre, MF programase un deficit de -3,63% din PIB, iar la finalul lui mai, cu o lună înainte de încheierea T2, era atinsă doar 48% din această țintă.
Menținerea deficitului sub țintele trimestriale pare să se datoreze performanței mai bune pe încasarea de venituri decât pe ritmul de cheltuire a banilor publici. Până la finalul lunii mai, statul încasase ~74% din veniturile planificate pentru primele două trimestre și cheltuise doar ~70% din suma planificată.
Diferența a ținut deficitul pe loc, dar direcția pozitivă riscă să nu se mențină dacă cifrele bune de până acum sunt rezultatul efectelor punctuale și ale contextului fiscal-bugetar din prima jumătate a anului.
Veniturile bugetului general consolidat
Până la finalul lunii mai, veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 13,6% din PIB (aproape 280 de miliarde de lei), în creștere nominală cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile curente, ce includ veniturile fiscale, contribuțiile de asigurări și veniturile nefiscale, acoperă 91,1% din total.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,1% și reprezintă 7% din PIB (+0,5pp față de mai 2025). Cele mai mari sume vin din impozitele și taxele pe bunuri și servicii (4,4% din PIB), în interiorul cărora TVA rămâne cea mai importantă sursă fiscală: 60,2 miliarde de lei, în creștere cu 22,9%, practic cea mai mare creștere nominală din întreg bugetul, de peste 11 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările brute din TVA au crescut cu 21,6%, pe fondul majorării cotelor din august 2025, în timp ce restituirile au urcat cu 17%. Accizele au adus ~19,3 miliarde de lei, dar cu o creștere de doar 4,1%, în scădere ca pondere în PIB (-0,1pp).
Cele mai mari creșteri procentuale vin, de fapt, din zone relativ mai mici ca volum: impozitele și taxele pe proprietate au urcat cu aproape 30%, efect al majorării impozitelor locale, iar taxele pe utilizarea bunurilor cu ~20%, susținute de taxarea suplimentară a jocurilor de noroc introdusă prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare din iulie 2025.
Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 13,7%, însă avansul este umflat de două efecte punctuale. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 40,9%, pe fondul distribuirilor de dividende concentrate în luna decembrie 2025, înaintea modificării regimului de impozitare, iar încasările din Declarația unică au urcat cu 22,8%, reflectând bonificația acordată pentru plata integrală a obligațiilor fiscale până la 15 aprilie.
Contribuțiile de asigurări rămân cea mai mare sursă individuală de venit a bugetului, totalizând 93,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,4%. Veniturile nefiscale au scăzut cu 19%, însă, conform Ministerului Finanțelor, scăderea ține de o bază de comparație umflată: în 2025 fuseseră încasate 1,6 miliarde lei din ajutoare de stat recuperate.
Dintre celelalte venituri, sumele primite de la Uniunea Europeană/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări au crescut cu ~12%, iar sumele din granturile PNRR s-au dublat, ajungând la 9,5 miliarde de lei.
Privite doar pe luna mai, veniturile arată însă o încetinire: ~55,7 miliarde de lei, ușor sub luna mai a anului trecut și cu aproape 15% sub luna aprilie. Diferența față de creșterea cumulată de 9,2% vine tocmai din efectele punctuale de mai sus: dividendele și Declarația unică au umflat încasările din primele luni, iar odată consumate, ritmul veniturilor a încetinit.
Cheltuielile bugetului general consolidat
Până la finalul lunii mai, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 15,3% din PIB (aproximativ 315 miliarde de lei), cu 1,5% mai mici decât în aceeași perioadă din 2025. Cumulate, par un semn de disciplină bugetară, dar scăderea ține în bună măsură de primul trimestru, când statul nu avea încă un buget aprobat și funcționa pe regula de 1/12 (care permite statului să cheltuiască lunar doar a douăsprezecea parte din bugetul anului precedent).
Privind fiecare lună separat, se observă o modestă accelerare: după un ianuarie mai redus (~54 de miliarde de lei), cheltuielile s-au menținut în jur de 62-68 de miliarde pe lună. În plus, structura cheltuielilor s-a schimbat treptat. Partea de funcționare (salarii, asistență socială, dobânzi, bunuri și servicii) a rămas relativ constantă, în timp ce cheltuielile de dezvoltare (investițiile naționale + proiectele din fonduri europene și PNRR) s-au triplat, de la 4,3 miliarde de lei în ianuarie la 14,5 miliarde în mai (sume lunare). Ca pondere, dezvoltarea a urcat de la 7,9% din cheltuielile lunii ianuarie, la peste 21% în mai. Odată ridicată constrângerea regulii de 1/12, partea de investiții și dezvoltare blocată anterior a repornit.
Topul cheltuielilor rămâne neschimbat. Asistența socială este de departe cea mai costisitoare componentă, aproape o treime din total, în ușoară scădere față de 2025. Urmează cheltuielile de personal, în scădere cu 4,1%, și bunurile și serviciile, în creștere cu 6,9%.
Cele mai mari creșteri nu vin însă din top, iar creșterile mari în sumă nu coincid cu cele mari procentual. Nominal, cel mai mult au crescut proiectele finanțate din granturile PNRR, un plus de aproape 6 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul trecut. Urmează dobânzile, cu aproape 4 miliarde de lei în plus, proiectele din fonduri europene clasice, cu aproape 3 miliarde de lei în plus și bunurile și serviciile, cu un plus de aproape 2,6 miliarde de lei. Procentual, pe lângă granturile PNRR, au crescut semnificativ programele cu finanțare rambursabilă (+73,2%) și transferurile între unități ale administrației publice (+31,9%), ambele pornind însă de la sume mici raportat la cheltuielile totale.
Cea mai mare scădere se remarcă la cheltuielile de capital, adică investițiile finanțate din fonduri naționale, cu aproape o treime mai mici decât anul trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, scăderea se explică prin caracterul excepțional al plăților de la începutul lui 2025, când s-au achitat obligații restante la programele naționale de investiții, contribuția statului la capitalul Carpatica Feroviar și plăți în domeniul apărării.
Scad și cheltuielile de personal, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale din 2025-2026, precum și categoria „alte cheltuieli” (burse, culte, despăgubiri, titluri ANRP), ca efect al măsurilor din pachetul legislativ de măsuri fiscal-bugetare, adoptat în iulie 2025. Asistența socială scade și ea ușor, tot ca urmare a măsurilor din aceeași lege.
Privite în ansamblu, investițiile publice (cheltuielile de capital + proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR) au fost, potrivit Ministerului Finanțelor, în creștere cu peste 4 miliarde față de aceeași perioadă din 2025. Din acestea, peste 70% au venit din fonduri externe nerambursabile și PNRR, iar plățile pentru aceste proiecte europene, cu 10 miliarde de lei mai mari decât anul trecut, au compensat scăderea investițiilor din fonduri naționale. România continuă, așadar, să investească preponderent cu bani europeni, la final de ciclu financiar 2021-2027 și de PNRR, în timp ce componenta națională se dezmorțește după lunile fără buget.
Traiectoria spre finalul T2
Execuția bugetară de la finalul lunii mai conturează, la prima vedere, o imagine favorabilă privind respectarea țintei de deficit pentru anul 2026. Menținerea deficitului bugetar sub ținta anuală de -6,25% din PIB depinde însă de capacitatea statului de a menține, și în a doua jumătate a anului, un ritm solid al încasării veniturilor.
Această perspectivă trebuie interpretată cu prudență. Cheltuielile din primul trimestru au fost limitate de aplicarea regulii de 1/12, iar, odată cu deblocarea investițiilor, riscul de adâncire a diferenței dintre cheltuieli și venituri continuă să crească. În luna mai, cele două tendințe evoluează nefavorabil: veniturile se aplatizează, revenind aproape de nivelul înregistrat în luna martie, cu încasări lunare de 55,6 miliarde lei, în timp ce cheltuielile accelerează, ajungând la 67,6 miliarde lei.
Deși imaginea rămâne pozitivă în raport cu repartizarea trimestrială a deficitului, aceasta ar putea reflecta mai degrabă o planificare nerealistă decât o performanță bugetară sustenabilă. Deficitul bugetar se va menține sub țintă doar în măsura în care ritmul din primele cinci luni va putea fi susținut. În absența unor efecte punctuale favorabile asupra veniturilor, similare celor din T1 și T2, și pe fondul reluării presiunilor de cheltuieli, deficitul ar putea reintra pe o traiectorie ascendentă.
Asta nu înseamnă că reducerea deficitului este o iluzie: nivelul de la finalul lunii mai rămâne sub jumătate din deficitul programat să se acumuleze până la finalul lui iunie.
Totuși, consolidarea rămâne fragilă, fiind susținută de venituri al căror ritm de fond pare să se aplatizeze și de o temperare a cheltuielilor care a fost influențată semnificativ de constrângerile bugetare din primul trimestru. Adevăratul test rămâne, prin urmare, evoluția din a doua jumătate a anului.
