Analyses

sesiunea-2-cu-ochii-pe-parlament-analiza

31 Jan: Analysis: keeping an eye on the Parliament

Pe măsură ce am pășit în 2022, legislatura 2020-2024 a terminat cea de-a doua sesiune parlamentară și a intrat în vacanța care se încheie la 1 februarie 2022. Așadar, e un bun moment pentru a doua evaluare a activității parlamentarilor noștri pentru a analiza cum au legiferat parlamentarii și de data aceasta. A fost o sesiune plină de evenimente, cu o moțiune de cenzură adoptată, schimbări ale polilor de putere și reorganizări ale structurilor parlamentare.  Aleșii au reușit din nou să rateze teme importante de legiferare cum ar fi desființarea Secției Speciale și a Pensiilor speciale sau Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ). Parlamentului nu prea îi place transparența, drept urmare toate datele au fost colectate manual de pe site-urile celor două camere. Ne asumăm că există posibilitatea…

cover-raport

23 Dec: Report: anti-Western propaganda in 2021

Precum virusul ce bântuie lumea în valuri, dezinformarea și știrile false au suferit mutații și au evoluat de la conspirații despre pandemia Covid-19 la versiuni adaptate contextului local. Această analiză se concentrează pe o tulpină anume: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România în ultimul an. Acest efort rău intenționat divide societatea și răspândește neîncredere în democrație și instituțiile acesteia. Rapoartele publicate în trecut au evidențiat pericolele pe care le prezintă acțiunile hibride îndreptate din Rusia și China, modul în care funcționează propaganda și implicațiile acesteia. De mai mulți ani combatem, ca ONG, efectele fake news iar prezentul raport promovează în continuare acest efort. Raportul se concentrează, în special, pe propaganda rusă și efectele sale. Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe…

pasted-image-0

24 May: Clasament global: Cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile fiscale luate de urgență în pandemie?

Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.  Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:  TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…

Untitled design

21 May: Analiză: transparența bugetelor de municipii

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

Stethoscope With Euro

26 Jan: Public money in the health system and it's spending during the pandemic | Problems and solutions

Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice.  Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…

achizitii-in-pandemie-cover

24 Nov: Achiziții în pandemie – raportul nostru despre cheltuirea banilor publici în București și Ilfov la #locale2020

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

ap

23 Nov: Data journalism despre achiziții din sistemul sanitar în pandemie

Good news, everyone! Am pus în trei fișiere editabile (într-un folder arhivat – format .zip, dimensiune 161 MB) toate datele privind achizițiile făcute în pandemie, pentru toată țara, în intervalul ianuarie – septembrie 2020. Găsiți în arhivă 543 de instituții din sistemul sanitar: spitalele, Ministerul Sănătății, ambulanță, DSP etc. Concret, arhiva conține trei fișiere .xlsx: 1. Achiziții directe – în valoare de peste 1.3 miliarde de lei. Sunt toate datele acolo, dar și un sheet separat cu Spitalul Judeațean de Urgență Neamț, topul contractorilor, topul autorităților după cât au cumpărat. 2. Contracte achiziții – în valoare de peste 350 de miliarde lei. Și acolo sunt toate datele (nu vă lăsați induși în eroare de coloana „valoare totală”, unde nu apare nimic, acelea sunt acordurile cadru, deci urmează contracte subsecvente)….

studiu-de-caz-spitalul-de-urgenta-galati

23 Nov: Studiu de caz: ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicația „De Gardă”?

Am lansat recent aplicația „De Gardă”, prin care ne dorim să „facem să fie bine” în sistemul medical. Avem nevoie de cât mai mulți utilizatori activi care să sesizeze onest problemele din spitalul în care lucrează. Pe baza acestor sesizări vom putea face rapoarte despre probleme sistemice (și advocacy aferent, pentru a le rezolva). Sau, după caz, trimitem sesizările către jurnaliști de investigație aleși pe sprânceană, pentru a prelua subiectul și a-l aduce în lumina reflectoarelor, punând astfel presiune publică pe decidenți pentru a rezolva problema. Așadar, ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicație?  În primul rând, lucrăm cu jurnaliști în care avem mare încredere, astfel încât aceștia să poată urmări pistele semnalizate de personalul din sistemul sanitar. Dar, dincolo de investigații și dincolo de…