Execuția bugetară aferentă lunii septembrie oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției finanțelor publice în primele trei trimestre ale anului. Aceasta permite primele evaluări privind impactul măsurilor fiscale intrate în vigoare la 1 august, menite să reducă deficitul bugetar.
Deficitul bugetar a ajuns la –5,39% din Produsul Intern Brut (PIB) la finalul lunii septembrie, ușor sub nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2024 (–5,47% din PIB). Potrivit celei mai recente execuții bugetare, veniturile încasate s-au ridicat la 466,95 miliarde lei, în timp ce cheltuielile efectuate au totalizat 569,42 miliarde lei.
Unde ne plasăm cu finanțele publice la finalul T3 2025?
Deficitul bugetar din septembrie 2025, deși se plasează ușor sub nivelul din septembrie 2024, rămâne ridicat în comparație cu primii ani post-pandemici. Cel mai redus nivel din T3 al ultimilor cinci ani (-2,96% din PIB) a fost consemnat în 2022, ceea ce indică o deteriorare semnificativă a echilibrului bugetar în perioada recentă.
Deficitul actual, de –5,39% din PIB, se apropie de nivelul raportat pentru întregul an 2023 (-5,68%), când relatările despre „gaura” din bugetul României au adus în atenția publică amploarea dezechilibrelor fiscale. Măsurile de corecție au întârziat însă cel puțin doi ani, în principal pe fondul contextului electoral, în care deciziile de austeritate, sau măsurile nepopulare, au fost dificil de asumat politic. Starea actuală a finanțelor publice reflectă, astfel, efectele cumulate ale unui deceniu de politici populiste and derogări repetate de la principiile responsabilității fiscal-bugetare.
„Gaura” bugetară rămâne mult prea mare pentru o economie sănătoasă, iar prețul deciziilor iresponsabile pune astăzi presiune nu numai pe bugetul statului, dar și pe finanțele cetățenilor. Reformele structurale, precum cea privind pensiile speciale sau cea privind reformarea administrației publice, pe care le menționam și în analiza rectificării bugetului de stat, nu sunt încă realizate, deși ar contribui semnificativ la drumul către consolidare fiscală și revenirea la ținta de 3% din PIB agreată la nivel european.
În istoria recentă, în ultimul trimestru al anului, deficitul bugetar s-a majorat cu 2-3 puncte procentuale din PIB. În 2024, deficitul a crescut 3,18 pp între septembrie și decembrie, în 2023 cu 2,13 pp, iar în 2022 cu 2,8 pp.
Dacă acest ritm se menține și în 2025, deficitul final va depăși 8% din PIB până la finalul anului.
Veniturile bugetului general consolidat
Statul a încasat în primele trei trimestre ale acestui an 466,95 miliarde lei, reprezentând 24,6% din PIB. În valori absolute, totalul veniturilor înregistrează o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă a anului 2024. Totuși, raportat la PIB, creșterea este mult mai lentă, de 1 punct procentual (de la 23,6% din PIB în 2024 la 24,6% din PIB în 2025).
Principalele măsuri de consolidare fiscală, care vizează creșterea veniturilor, intrate în vigoare de la 1 septembrie 2025 și ale căror efecte pot fi observate, momentan timid, în execuția de la finalul aceleași luni, presupun:
- Creșterea TVA la 21% (cotă unică), respectiv 11% (cote reduse);
- Creșterea accizelor pentru tutun, alcool, carburanți, etc.;
- Eliminarea unor excepții de la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate;
- Impozite suplimentare pentru bănci.
Execuția de la finalul lunii septembrie ne arată că peste jumătate din banii publici provin din veniturile fiscale, din care s-au încasat 234,6 miliarde lei (50,2% din total). Veniturile fiscale au crescut cu 0,3pp (raportat la PIB) față de septembrie 2024, reprezentând acum 12,3% din PIB (creștere nominală de 10,7%). Veniturile fiscale se împart, în ordine descrescătoare, în următoarele categorii:
- Impozite și taxe pe bunuri și servicii: încasări de 146,5 mld lei (7,7% din PIB, scădere anuală de 0,1pp);
- Impozit pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital: 75,5 mld lei (4% din PIB, creștere de 0,3pp);
- Impozite și taxe pe proprietate: 9,08 mld lei (0,5% din PIB, creștere de 0,1 pp);
- Taxe vamale: 1,87 mld lei (0,1% PIB);
- Alte impozite și taxe fiscale: 1,5 mld lei (0,1% PIB).
#1 Cea mai mare categorie de venituri fiscale (impozite și taxe pe bunuri și servicii) a înregistrat o creștere nominală de 7,3% față de valorile raportate în anul precedent. Încasările din TVA (94,75 mld lei) au crescut, nominal, cu 7,7% raportat la septembrie 2024, dar stagnează la 5% din PIB (la fel ca în T3 2024).
Încasările lunare din TVA, deși mai mari decât valorile înregistrate în 2024, înregistrează o ușoară scădere în septembrie (12,2 mld lei) față de luna august (12,55 mld lei). În ciuda creșterii taxei pe consum de la 1 septembrie, impactul asupra bugetului va putea fi măsurat abia începând cu execuția pe octombrie, când va fi colectat la bugetul de stat TVA-ul încasat în luna anterioară.
Încasările din accize au crescut cu 0,1pp (raportat la PIB) față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 35,68 mld lei. Conform notei privind BGC (Bugetul General Consolidat), creșterea încasărilor din accize se datorează creșterii de 16% a accizelor pentru produse energetice, respectiv de +8% pentru produsele din tutun.
#2 A doua categorie (ca valoare a încasărilor) de venituri fiscale este reprezentată de impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital, care înregistrează valori cu 15,8% (nominal) mai mari decât cele din T3 2024. Dintre toate categoriile de venituri fiscale, aceasta înregistrează cea mai mare creștere (raportat la PIB) comparativ cu anul trecut, reprezentând astăzi 4% din PIB (+0,3pp).
O bună parte din aceste venituri o reprezintă încasările din impozitul pe salarii și venit, care adună 43,84 mld lei (2,3% din PIB, creștere de 0.2 pp față de T3 2024). Creșterea nominală de 20,1% (2025/ 2024) se datorează, conform notei privind execuția bugetară, atât încasărilor din impozitul de dividende, cât și impozitului pe salarii, influențată de eliminarea facilităților fiscale din diferite sectoare (construcții, agricultură, industrie alimentară, IT).
Contribuțiile de asigurări, a doua cea mai mare categorie de venituri curente, au crescut cu 10,5% (nominal) față de anul trecut, reprezentând 8,1% din PIB (+0,1pp). Veniturile nefiscale însumează 41,11 miliarde lei și stagnează la 2,2% din PIB, deși înregistrează o creștere anuală nominală de 6,9%.
Cheltuielile bugetului general consolidat
În primele trei trimestre ale acestui an, România a cheltuit 569,42 miliarde lei, reprezentând 29,9% din Produsul Intern Brut (+0,9pp). Cheltuielile au crescut cu 11,2% (în valori nominale) față de aceeași perioadă a anului trecut, într-un ritm mai lent față de creșterile înregistrate de veniturile încasate (+12,3% nominal, respectiv +1pp raportat la PIB).
Categoriile cele mai costisitoare rămân, în continuare:
- Asistența socială: 187,86 mld lei, reprezentând 9,9% din PIB (+0,4pp comparativ cu T3 2024);
- Cheltuielile de personal: 126,67 mld lei. Deși creșterea anuală nominală este de 6%, scad în raport cu PIB-ul, de la 6,8% în 2024 la 6,7% în 2025;
- Bunuri și servicii: 71 mld lei – scad cu 0,1pp raportat la PIB, dar cresc nominal cu 7,4%.
Cheltuielile cu dobânzile ating un nivel record pentru luna septembrie: 39,9 miliarde lei (2,1% din PIB, +0,59pp). Comparativ cu anul trecut (luna septembrie) România plătește peste 13 mld lei (+50%) în plus pentru dobânzi. De altfel, creșterea cheltuielilor cu 0,82 pp raportat la PIB se datorează, în principal, cheltuielilor cu dobânzile (+0,59pp) și asistenței sociale (+0,46pp).
Cheltuielile aferente PNRR se află în creștere, comparativ cu 2024. Pentru proiectele cu finanțare din granturi PNRR s-au cheltuit 12,42 mld lei (2,2% PIB) în primele nouă luni ale anului, reprezentând o creștere nominală de 133,7% (+1,9pp raportat la PIB). Pentru proiectele finanțate din componenta de împrumut, cheltuielile s-au ridicat la 13,96 miliarde lei (+0,2pp raportat la PIB, respectiv +65,1% nominal).
Trei categorii de cheltuieli înregistrează însă valori mai mici față de T3 2024:
- Pentru subvenții s-au cheltuit 9,3 mld lei până în T3 2025, cu 4,5 miliarde mai puțin (-32,6% sau –0,3pp raportat la PIB);
- Cheltuielile pentru proiectele cu finanțare FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 au scăzut la 9,3 mld lei (de la 14,5 mld în septembrie 2024);
- Cheltuielile de capital (investiții) scad cu 2,6 mld lei: de la 42,47 mld lei în 2024 (2,4% din PIB), la 39,86 mld lei (2,1% din PIB) în 2025.
Execuția bugetară din septembrie confirmă persistența dezechilibrelor structurale ale finanțelor publice. Impactul real al eforturilor de consolidare fiscală va putea fi evaluat mai clar începând cu execuția bugetară aferentă lunii octombrie.
Dincolo de măsurile recente de corecție, ajustarea sustenabilă a deficitului depinde de capacitatea Guvernului de a implementa reformele structurale. Ultimul trimestru al anului va reprezenta un test critic al disciplinei fiscale, iar perspectiva de a ne apropia de deficitul înregistrat la finalul anului trecut rămâne extrem de probabilă.
