Skip to main content Scroll Top

Cum arată schimbarea în educație

1.600 de profesori care predau la ciclul primar, gimnazial și liceal au învățat să predea educație media digitală la clasă și 96.000 de elevi au beneficiat de noile cunoștințe. Peste 2.500 de copii și tineri au participat la maratoane de fact-checking și ateliere de educație media. Alți 5.200 de profesori și membri ai comunităților locale au participat la webinarii și ateliere despre inteligența artificială.

Acestea sunt câteva dintre rezultatele proiectului „Educație media digitală pentru tinerii din România”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Ashoka România, EDUMI, E-Civis, Funky Citizens și Grupul PONT.

Proiectul a pornit de la rezultatele cercetării realizate de CJI: 95,7% dintre liceeni și 83,5% dintre elevii de gimnaziu folosesc internetul zilnic, iar aproape 60% dintre elevi evaluează credibilitatea unei informații în funcție de cine a distribuit-o. 

Rezultatele proiectului

 

Vocea beneficiarilor: schimbarea văzută din interior

Evenimentul care a marcat încheierea proiectului, „Data Informed Policy: de la pilotare la politici publice în educație media digitală”, a adus în față, în primul panel, vocile celor pentru care a fost construit programul: de la elevi de clasa a IV-a la tineri care au devenit formatori și s-au dezvoltat în program.

„Pe lângă atelierele tehnice pe care le-am avut, care au fost extrem de utile, pentru că nu se predau neapărat aceste abilități de jurnalism, toate atelierele de scriere și, efectiv, de partea tehnică, de la idee până la produsul final, mi s-au părut extrem de utile. Dar cred că ce mi-a plăcut cel mai mult în proiect au fost acele ateliere în care învățam abilități de teamwork și leadership”, explică Sara Cojocaru, fost redactor-șef la revista Racovista din Cluj-Napoca.

„A fost o experiență în care am aflat foarte multe informații noi și utile despre acest univers media cu care interacționăm în fiecare zi, dar pe care nu îl cunoaștem atât de profund. Un beneficiu a fost faptul că am aflat despre inteligența artificială chiar la începutul ei, când imaginile erau mult mai ușor de diferențiat, ceea ce ne-a ajutat să ne adaptăm cumva la toată evoluția aceasta foarte rapidă a inteligenței artificiale”, povestește Teodora Strezoiu, elevă la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău. A povestit și despre atelierele de educație media pe care le-a ținut împreună cu una dintre colegele ei la clasele de gimnaziu și cum copiii au fost surprinși să afle de la ea informații actuale.

 

Educația media digitală – de la proiect la politică publică 

Al doilea panel, moderat de Cristina Lupu, directoare executivă a CJI, a reunit factori de decizie din sistemul educațional și legislativ într-o conversație structurată în jurul unei întrebări practice: cum devine educația media digitală o politică publică asumată la nivel național?

„Avem nevoie să aducem expertiză dezvoltată în proiect în zonele unde se iau deciziile, pentru că noi credem cu tărie în politici publice bazate pe date și nu pe păreri, și nu pe emoții, și nu pe ce credem că ar fi bine să se întâmple”, a explicat Cristina Lupu la începutul discuției.

La discuție au participat Ariana-Oana Bucur, Vicepreședinte – Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților, Corina Atanasiu, Secretar – Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților și Bogdan Cristescu, Director – Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

„S-au spus aici lucruri esențiale pe care putem clădi. Ne punem problema înlocuirii unor materii sau ne punem problema integrării, apropo de transversalitate? Îmi dau seama că baza în fact-checking este să fiu obișnuit ca, în orice moment al învățării mele, să am o îndoială și să mă întreb. Faptul că, de exemplu, în evaluările de clasa a doua am introdus cerința de a verifica pe altă cale ceea ce ai afirmat este un punct de creștere în această direcție”, a spus Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.


Despre proiect

Proiectul „Educație media digitală pentru tinerii din România” este finanțat de Fondation Botnar, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent și implementat împreună cu Ashoka România, EDUMI, E-Civis, Funky Citizens și Grupul PONT. Proiectul și-a propus să contribuie la formarea unor tineri capabili să navigheze critic mediul informațional digital, nu doar ca utilizatori, ci ca cetățeni activi și responsabili. Resursele dezvoltate în proiect sunt disponibile here

 

Ți-a plăcut acest material?

Susține-l pentru a ajunge la mai mulți cetățeni civically fit. Lucrurile se schimbă în bine când suntem informați și nu rămânem pasivi.

Clear Filters

România a încheiat primul semestru cu un deficit bugetar de –2% din PIB (41,03 miliarde lei), față de –3,64% din PIB (-69,8 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului cu 1,64 puncte procentuale indică o îmbunătățire vizibilă față de anul anterior, iar evoluția din primele șase luni ale anului arată optimist, întrucât a fost consumată mai puțin de o treime (32,1%) din ținta de deficit asumată pentru întreg anul 2026. Rămâne de văzut dacă ritmul se va putea menține și în a doua jumătate a anului, însă chiar și cu o adâncire de două ori mai rapidă decât în primul semestru, România ar putea încheia anul cu un deficit sub ținta asumată.    Poziția de la jumătatea anului oferă statului o marjă mai mare pentru perioada iulie…

Pe 1 august 2025 a intrat în vigoare primul pachet de măsuri fiscale. De atunci, în fiecare lună, am „gătit” pe hârtie aceeași ciorbă rădăuțeană, folosind prețurile din trei supermarketuri bucureștene. La un an distanță, coșul a trecut de la 67,83 la 82,57 de lei. O creștere de 14,74 lei, adică 22%. În august 2025, prima lună cu TVA majorat, coșul a rămas practic neschimbat: 67,59 lei, cu 24 de bani sub nivelul din iulie. Efectul s-a văzut abia în lunile următoare: septembrie a adus o creștere de 3,43 lei, iar octombrie una de 10,27 lei. Peste 13 lei în două luni, cea mai bruscă mișcare din întreaga serie.  Este un detaliu care merită reținut ori de câte ori se discută despre impactul unei măsuri fiscale: absența unui efect…

România este țara Uniunii Europene în care mor cei mai mulți oameni din cauze tratabile: boli pentru care diagnosticul există, tratamentul există și e finanțat, dar sistemul nu reușește să îl administreze la timp. Nu invocăm această statistică ca să mai adăugăm încă una la teancul de statistici alarmante ale acestor zile. O invocăm pentru că descrie cel mai precis felul în care statul român eșuează: rareori prin lipsa diagnosticului corect sau a identificării soluției, aproape întotdeauna prin incapacitatea de a o administra.   Raport (PDF)   Iar PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) se încheie exact ca o moarte care putea fi prevenită – cu diagnosticul pus din 2021, cu tratamentul finanțat integral și cu pacientul tratat în ultima gardă, pe repede-înainte, cu jumătate din doze. Se…