Autori:
Matei Vrabie
Călin Georgia
Anca Badea
Ana Mocanu
Introducere
Explozia devastatoare de la Rahova din 17 octombrie a zguduit întreaga țară. În timp ce echipele de salvare căutau supraviețuitori printre dărâmături și familiile afectate încercau să-și revină după șocul pierderii căminelor, pe internet a început să se răspândească cu rapiditate o serie de informații false și teorii ale conspirației.
Aceste dezinformări au avut un impact profund negativ asupra societății noastre. Au subminat încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în capacitatea autorităților de a gestiona eficient situații de criză. Mai mult, au exploatat o tragedie umană pentru a crea dezbinare și a alimenta neîncrederea.
Amploarea și gravitatea fenomenului au determinat chiar și Serviciul Român de Informații să ia atitudine, avertizând că aceste dezinformări nu sunt simple zvonuri apărute spontan, ci par a face parte dintr-o campanie coordonată, menită să ne slăbească unitatea națională într-un moment critic. Pentru a înțelege mai bine natura și mecanismele acestei campanii, am analizat în detaliu datele disponibile, căutând tiparele care ar putea indica o acțiune organizată de răspândire a dezinformării.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra peisajului informațional din ultima săptămână, Funky Citizens a analizat 13.899 de postări publice de pe rețelele de socializare, canale de știri online, bloguri și forumuri. Datele colectate au acoperit o gamă largă de platforme, incluzând TikTok, Bsky, Meta, LinkedIn, Reddit, X și YouTube, precum și 325 de canale media online și 20 de bloguri și forumuri. Analiza tematică și de conținut a relevat că, deși majoritatea postărilor s-au concentrat pe relatarea obiectivă a evenimentelor, informarea publicului și exprimarea solidarității cu victimele, un procent mic (sub 2%) a prezentat elemente de dezinformare, concentrate în principal în jurul a două teme majore: „Controverse, politizare și dezinformare” și „Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței”. Deși volumul dezinformării a fost relativ scăzut, impactul acesteia a fost amplificat de mecanismele coordonate identificate, care au menținut un nivel ridicat de expunere a publicului la aceste narațiuni chiar și după scăderea numărului de postări cu conținut înșelător.
Psihologia manipulării în momente de criză
Tragediile și momentele de criză creează un teren fertil pentru dezinformare, nu din întâmplare, ci datorită modului în care funcționează psihologia umană în stări de șoc emoțional. Când suntem confruntați cu evenimente traumatice, creierul nostru intră într-o stare de vigilență sporită, căutând rapid explicații și înțelegând amenințări potențiale. Această reacție naturală ne face mai vulnerabili la mesaje care exploatează emoții intense precum frica, furia sau nevoia de a găsi vinovați. În aceste momente, capacitatea noastră de gândire critică este diminuată, iar tendința de a accepta informații care confirmă temerile noastre crește semnificativ.
Manipulatorii de opinie publică cunosc foarte bine aceste mecanisme psihologice și le exploatează sistematic. Ei folosesc „emotional triggers” care activează reacții impulsive înainte ca rațiunea să aibă timp să intervină. Expresii ca „TIC TAC”, „BOOM” sau „Să înțeleagă!” nu sunt alese întâmplător – ele creează un sentiment de urgență și amenințare iminentă. Titlurile de tip clickbait pun întrebări provocatoare („S-au găsit urme de material exploziv?”) care lasă mintea să completeze golurile cu cele mai îngrijorătoare scenarii posibile. Această tehnică este deosebit de eficientă în contextul unei tragedii reale, când anxietatea publică este deja la cote maxime și oamenii caută disperați să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Mai mult, dezinformarea în astfel de contexte exploatează și nevoia psihologică fundamentală de a găsi sens în haos. Teoriile conspirației oferă narațiuni simple și clare – cu eroi și răufăcători bine definiți – într-o realitate care este adesea complexă și ambiguă. Ele transformă accidentele tragice, dar aleatorii, în evenimente cu „scopuri ascunse”, dând iluzia că lumea este controlabilă și predictibilă, chiar dacă această predictibilitate vine din scenarii sinistre. Această preferință cognitivă pentru explicații intenționate, combinată cu starea emoțională fragilă generată de tragedie, creează condițiile perfecte pentru ca dezinformarea să se răspândească viral, depășind adesea viteza și amploarea informațiilor oficiale, verificate.
Ce am observat noi în spațiul online?
Pentru a explora impactul dezinformării, am colectat date din surse multiple pentru a acoperi un areal cât mai extins al ecosistemului virtual românesc. Astfel, am colectat 13,899 de postări publice de pe rețele social media, canale de știri online, cât și de pe bloguri si forumuri.
Am colectat 8715 postări social media de pe canalele TikTok, Bsky, Meta, LinkedIn, Reddit, X și Youtube. De asemenea, am colectat 5130 de postări de pe rețele media online, urmărind 325 de canale și 54 de postări colectate de pe 20 de bloguri și forumuri.
Un criteriu pe care toate aceste postări îl au ca element comun este faptul că ele conțin referiri directe sau indirecte la recenta explozie din cartierul Rahova. Analiza tematică și de conținut a acestor postări a relevat existența unor postări care conțin elemente de dezinformare, însă acestea constituie o parte foarte redusă din postările analizate, însumând sub 2% din întregul corpus.
Principalele teme au vizat Investigații tehnice și analize criminalistice ale cauzelor exploziilor, Managementul situațiilor de urgență, îngrijire medicală și ajutor umanitar, Modelul național al dezastrelor recurente și al crizelor sistemice, Narativizarea simbolică și culturală a exploziei de la Rahova, Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței, Reacții umanitare și emoționale la tragedie, Reprezentarea, încadrarea și dinamica comunicării în mass-media legată de incident, Riscurile infrastructurii urbane și defecțiunile de siguranță structurală, cât și comunicarea unor Controverse, politizare și dezinformare legate de incidentul din Rahova.
Dintre aceste teme, postările care conțin elemente de dezinformare au fost etichetate ca făcând parte din 2 teme majore: “Controverse, politizare si dezinformare”; “Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței”.
Tema “Controverse, politizare si dezinformare” accentuează modul în care tragedia a fost rapid transformată într-un subiect de dezinformare, speculații conspiraționiste și conflict politic. În urma incidentului, diverse surse au vehiculat acuzații de neglijență instituțională, corupție și mușamalizare, în timp ce autoritățile și mass-media au încercat să clarifice cauzele și să combată teoriile conspirației. Evenimentul a fost de asemenea exploatat în scopuri politice, generând polarizare, neîncredere în instituții și narațiuni despre intervenție externă, război hibrid (ex. Explozia a fost un atentat cu bombă) sau interese ascunse (ex. Narațiuni privind un complot antisemit).
Tema “Neglijență instituțională, responsabilitate și eșec al guvernanței” tratează pe larg tragedia exploziei din Rahova, prezentând-o ca un simbol al eșecului sistemic, al neglijenței instituționale și al degradării infrastructurii urbane din București. Relatările evidențiază lipsa de coordonare între autorități, ignorarea avertismentelor privind scurgerile de gaz, corupția administrativă și confuziile generate de narațiuni oficiale contradictorii. Sunt menționate consecințele dramatice ale exploziei – victime, distrugeri, neîncredere publică și reacții emoționale intense – dar și tentativele de atribuire a vinei, de la acuzații de asasinat, sabotaj intern și speculații conspiraționiste vizând un complot al Serviciului Român de Informații.
Din datele procesate rezultă un volum foarte mic de postări care conțin elemente atribuite dezinformării, majoritatea concentrându-se pe relatarea fenomenului, satiră țintită asupra narațiunilor de dezinformare, cât și campanii de informare ale autorităților publice.
„Reach”-ul unei postări reprezintă numărul total de persoane unice care au văzut acea postare cel puțin o dată. Cu alte cuvinte, arată câți utilizatori diferiți au fost expuși conținutului, indiferent dacă au interacționat sau nu cu el prin like, comentariu sau distribuire.
În graficul de mai sus putem observa că numărul de postări zilnice care conțin dezinformări (linia roșie) atinge un apogeu în 18 octombrie, la o zi după producerea tragediei. „Reach”-ul acestor postări (linia albastră) atinge același apogeu în 18 octombrie. Ulterior acestei zile, chiar dacă numărul postărilor care conțin dezinformări, din corpusul nostru de analiză, scade vertiginos, „Reach”-ul se plafonează și se menține la un nivel ridicat.
Acesta este un efect atribuit impactului dezinformării, care odată ce reușește să țintească audiențe vulnerabile, le menține captivate. Astfel, chiar dacă din datele noastre nu reiese existența unei magnitudini deosebite a acetui val de dezinformare, acesta afectează în bună măsură publicul românesc, chiar dacă nu la aceeași scală ca în alte momente-cheie precum perioadele electorale.
Studii de caz
Cum se construiește engagement-ul în jurul unei narațiuni?
Pagina de Facebook „Mănăstirea Vlădiceni”, care numără 204.000 de urmăritori, a distribuit un material cu titlu provocator: „S-au găsit urme de material exploziv în blocul din Rahova? Detalii OFICIALE de ultimă oră de la Parchet”. În secțiunea de comentarii, utilizatorii erau îndrumați către site-ul usd24.ro. Deși articolul menționează explicit că nu s-au descoperit urme de explozibil, titlul reușește să genereze engagement și oferă unei camere de ecou validarea de care avea nevoie – sugerând că ar fi existat posibilitatea prezenței de explozibil în acel context.
Ceea ce face situația și mai problematică este că pagina de Facebook „Mănăstirea Vlădiceni” trimite, prin biografía sa, către un website oficial al mănăstirii. Pe pagina principală a acestui site, mănăstirea face o declarație clară:
„Facem cunoscut tuturor credincioșilor care frecventează mănăstirea noastră, cât și celor care urmăresc în mediul online slujbele sau predicile de aici, că Mănăstirea Vlădiceni din județul Iași nu deține pagina de Facebook. Toate celelalte pagini (cel puțin 7) folosesc în mod abuziv numele și imaginea asociată cu mănăstirea noastră pentru a induce în eroare și pentru a obține beneficii pe nedrept… De asemenea, Mănăstirea Vlădiceni a reclamat către instituțiile abilitate aceste abuzuri și încălcări ale dreptului la imagine care aduc atingere numelui instituției noastre.”
Cercetarea noastră a identificat 46 de pagini de Facebook cu conținut identic, care promovează exclusiv site-ul usd24.ro. Împreună, aceste pagini cumulează peste 15,3 milioane de urmăritori. Strategia lor este simplă: postează zilnic imagini generate cu inteligență artificială și titluri de tip clickbait pentru a direcționa trafic către website și a sugera ipoteze conspiraționiste care alimentează speculațiile publicului.
Mecanisme de dezinformare: Cazul site-ului usd24.ro
În 2017, site-ul Sputnik România a publicat un articol conspiraționist despre incendiul din clubul Colectiv. Articolul cita drept surse „mărturia unui consilier parlamentar” și site-ul US24.ro. Textul sugera existența unei „mâini criminale” și lega tragedia, fără dovezi, de compania Hexi Pharma și de producția de napalm. O investigație PressOne a arătat că US24.ro, menționat ca sursă de Sputnik, fusese de fapt înregistrat abia în 2017. Prin urmare, nu putea publica articole în 2015, așa cum se pretindea. Articolul de pe US24.ro era identic cu cel din Sputnik, incluzând chiar și trimiterea către „sursa” Sputnik. Acest lucru indică un mecanism circular de dezinformare, în care cele două site-uri se citează reciproc pentru a crea iluzia unei surse independente și credibile.
În 2018, Recorder a dezvăluit că usd24.ro a copiat toate articolele din versiunea în limba română a publicației rusești Sputnik. De asemenea, site-ul a primit peste 20.000 de euro de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. În 2022, anul în care a izbucnit războiul din Ucraina, Misreport a descoperit că același site era conectat cu o rețea de cel puțin 34 de pagini de Facebook. Această rețea, cu o audiență cumulată de peste 10 milioane de utilizatori, răspândea dezinformări conform cărora românii ar fi chemați „cu miile” înapoi în armată.
Cum a fost transformată explozia de la Rahova într-o teorie a conspirației pe internet
Imediat după explozia de la Rahova, rețelele sociale au fost invadate de postări care răspândeau o narațiune falsă și periculoasă. Sute de utilizatori au distribuit aceeași poveste: fiul generalului de brigadă Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului SRI, ar fi murit în explozie, iar acest general ar fi fost singura persoană care s-a opus anulării alegerilor în CSAT. Mesajele aveau un ton incendiar – „TIC TAC”, „BOOM”, „Să înțeleagă!” – și sugerau că explozia a fost un incident provocat deliberat, nu un accident, legat de poziția generalului în CSAT. Unele postări insinuau legături cu dosare politice importante sau cu pandemia, transformând tragedia umană într-o teorie a conspirației.
Platforma X
Pe platforma X, narațiunea a luat o turnură și mai radicală. Utilizatorii nu s-au mulțumit să sugereze că explozia ar fi fost un atac țintit – au construit teorii ale conspirației complexe care implicau Mossad-ul, armata israeliană, traficul de organe și legături cu dosarul Colectiv.
Postările aveau un ton agresiv și acuzator:, „Voi, cu bananele, tot cu guru și cu Putin aveți treabă?”, „MOSSADUL SI ARMATA ISRAELIANA = CRIMINALI SI TRAFICANTI DE ORGANE”. Unii susțineau că explozia ar fi legată de uciderea avocatei Vasilica Enache din dosarul Colectiv, care locuia în bloc, insinuând că a fost „sfârtecată prin proiectarea în blocul vecin”.
Diverse conturi au amplificat mesajul că „a fost atentat”, că „Arafat și Predoiu sunt asasinii care comit cele mai mari crime”, și chiar că „prin crima asta în masa a fost schimbat guvernul”. Fiecare postare adăuga un strat nou de speculații inflamatoare, transformând o tragedie cauzată de o deflagrație de gaz într-o presupusă operațiune de asasinat orchestrată la nivel internațional.
Fact-checking corner
Factual a verificat dezinformările de pe rețelele sociale legate de explozia de la Rahova. Echipa a analizat teorile conspirației care circulau online, de la presupusa moarte a fiului directorului SRI până la videoclipurile false create cu inteligență artificială care pretindeau că arată explozia sau demolarea blocului. Printre concluziile Factual se numără: cele trei victime au fost toate femei, nu angajați SRI, cum se pretindea, avocata Vasilica Enache reprezentase doar o singură victimă din dosarul Colectiv, nu era implicată în zeci de dosare sensibile, cum sugerau narațiunile false de pe platforme, iar ipoteza explozibilului C-4 nu avea nicio bază în comunicările oficiale ale autorităților.
În loc de concluzie
De la începutul lunii decembrie 2024, monitorizăm îndeaproape o rețea de peste 200 de pagini de Facebook care practică sistematic tehnici de clickbait și amplifică camerele de ecou pe rețelele sociale. Ceea ce am descoperit prin această cercetare nu este un fenomen izolat sau aleatoriu, ci o operațiune coordonată care exploatează tragediile umane, situațiile politice și multe altele pentru a submina încrederea publică în instituțiile statului.
Cazul Rahova demonstrează cu claritate mecanismele acestei rețele: pagini false care se ascund în spatele unor identități religioase, titluri provocatoare care exploatează emoțiile intense ale momentelor de criză, și o strategie de amplificare care transformă rapid speculațiile în „adevăruri” validate de camerele de ecou. Cu o audiență cumulată de peste 15 milioane de urmăritori, aceste pagini au capacitatea de a injecta în spațiul public narațiuni toxice care depășesc viteza și amploarea informațiilor oficiale verificate. Ce observăm este că aceste pagini se activează în funcție de oportunitatea momentului de polarizare a societății în jurul unor subiecte sensibile care, prin natura lor, alimentează sentimenul de frică, nesiguranță și anxietate în jurul populației. Exploatoarea acestor triggere emoționale în favoarea dezinformării ne indică importanța monitorizării subiectelor de pe agenda publică pentru a putea descoperi proactiv rețele de dezinformare care pot lua amploare în momente mult mai relevante în viața unei democrații, precum alegerile electorale.
Amenințarea pe care o reprezintă această rețea nu constă doar în falsitatea informațiilor pe care le răspândește, ci în efectul ei cumulativ asupra coeziunii sociale. Fiecare tragedie transformată în teorie a conspirației, fiecare instituție discreditată prin insinuări nefondate, fiecare moment de criză exploatat pentru a semăna neîncredere – toate acestea erodează treptat capacitatea noastră colectivă de a răspunde eficient la provocările reale cu care ne confruntăm ca societate.