The Rule of Law report is the document through which the European Commission also analyzes Member States in order to highlight trends in anti-corruption patterns, freedom of the press and other institutional issues closely linked to the rule of law. Organizations, members of civil society, associations and journalists are invited to contribute to the report. The aim is to provide factual information on events that have taken place in each Member State.
Noi am răspuns și anul acesta invitației făcută de Comisie. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră, ieri 8 martie 2021.
Conform calendarului, raportul va fi adoptat în iulie, iar în toamnă va fi discutat la nivel european și național. Poți găsi here raportul pe 2020, la care am contribuit cu drag.
Rezumat:
Limitări: în România, starea de urgență (16 martie – 15 mai 2020) și starea ulterioară de alertă (în curs) au adus limitări drepturilor fundamentale, dispozițiilor legate de transparență în procesul decizional și spațiului pentru mecanismele de supraveghere legale (control parlamentar, etc) pentru răspunsul la criza sanitară.
Lipsa predictibilității: provocările la adresa statul de drept au fost generate de inflația de OUG-uri (227 de ordonanțe de urgență au fost emise în 2020, față de 89 în 2019 și 114 în 2018); România are deja o problemă notorie legată de guvernarea prin OUG-uri (politici publice imprevizibile), problemă care a devenit și mai vizibilă în timpul pandemiei.
Subminarea certitudinilor juridice: indiferent de domeniile acoperite de reglementările de urgență, legiuitorii nu au reușit să „se asigure că inițiativele legislative nu subminează certitudinea juridică prin îmbunătățirea calității și predictibilității luării deciziilor, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări eficiente ale impactului și proceduri administrative simplificate ”.
Miza electorală: 2020 a fost și un an electoral, cu alegerile locale din 27 septembrie și alegerile generale din 6 decembrie. Lupta electorală a subminat capacitatea de supraveghere a legislativului, multe dintre deciziile legate de pandemie devenind un teren pentru lupta politică și mai puțin o conversație despre cel mai potrivit răspuns.
Un Avocat al Poporului partizan? Rolul Avocatului Poporului ar fi trebuit să aibă o importanță deosebită în acest context, deoarece este singura instituție capabilă să atace imediat o ordonanță de urgență către Curtea Constituțională. A făcut acest lucru în ceea ce privește unele limitări ale drepturilor fundamentale, dar acțiunile sale au fost acuzate de motivare politică.
Lipsa transparenței: reglementările Covid-19 au adus limitări accesului la informații, transparența și dialog social într-un moment în care semnificative vulnerabilități ce țin de corupție au fost generate de fondurile uriașe alocate pentru a răspunde crizei sanitare. Organizațiile societății civile și jurnaliștii au reacționat pe această temă și mai multe investigații au arătat că riscurile de corupție s-au concretizat în cazuri specifice.
Acces slab la justiție: toate serviciile publice, inclusiv sistemul de justiție, au trebuit să se adapteze la o cerere accelerată de digitalizare. Cu toate acestea, resursele alocate pentru transformarea digitală (infrastructură, instruire etc.) nu s-au potrivit cu nevoile și accesul la serviciile publice, inclusiv accesul la justiție, au fost grav afectate.
În imaginea de ansamblu legată de statul de drept în România, 2020 nu a adus prea multe evoluții pozitive:
Schimbări sistemice controversate: modificările legale și politice semnificative, alături de presiunea asupra sistemului judiciar în 2017, 2018 și în cea mai mare parte a anului 2019 au afectat eficiența, calitatea și independența sistemului de justiție și capacitatea sa de a investiga și sancționa corupția la nivel înalt. Practicienii din sistemul judiciar și societatea civilă au reacționat puternic împotriva acestor schimbări. Parteneri internaționali și europeni precum Comisia de la Veneția, GRECO sau Comisia Europeană au criticat, de asemenea, mai multe prevederi.
Probleme sistemice: chiar și înainte de acest punct, așa cum s-a menționat anual în cadrul MCV, justiția română a avut-o probleme majore care au fost reflectate în acuzații legate de influența politică, de prevederile din codurile penale care au fost declarate neconstituționale de CCR, de probleme de resurse umane, de o practică judiciară lipsită de coerență, de rare investiții în infrastructură, de durata lungă pentru procedurile în instanțe etc.
Fapte, nu vorbe: atât guvernul din 2020, precum și coaliția de guvernare din 2021 au pretins în timpul campaniei electorale că vor sprijini acțiunile de prevenire și sancționare a corupției, manifestându-și verbal dorința de a anula unele dintre măsurile adoptate în 2017-2019. Cu toate acestea, nu s-au văzut progrese reale, iar România nu a făcut încă nimic din modificările legislative necesare. În acest moment, nu este clar care e planul sau calendarul specific vizavi de schimbările legate de justiție și lupta împotriva corupției. După ce emoțiile electorale s-au disipat, se pare că reforma sistemului judiciar nu mai este o prioritate.
Lipsă de încredere, haos, scandaluri: În 2021, sistemul judiciar român e no man’s land. Niciuna dintre condițiile preexistente care au fost folosite ca pretext pentru asaltul din 2017-2018 asaltul nu au fost rezolvate. Niciunul dintre efectele acestui asalt nu a fost atenuat. Ce este mai rău este că cetățenii și societatea civilă par că
și-au pierdut încrederea în capacitatea sistemul de justiție de a oferi dreptate. Trei mari scandalurile din ultimul an arată că justiția română se lasă greu reformată, că stakeholderii nu sunt conștienți de limitele pe care ar trebui să le respecte cu privire la independența sistemului judiciar și că există responsabilitate redusă față de cetățeni care își caută dreptatea în instanțe (clasarea cazului legat de protestul din 10 august 2018, sentința cu executare pentru avocatul Robert Roșu sau clasarea cazului privind supravegherea unei întâlniri private între jurnaliști și magistrați).
