Primăria București pune la bătaie 50.000 lei brut (adică aproape 11.000 euro) pentru logo-ul orașului. E o inițiativă, bună, zicem noi, să implici cetățenii cu talent într-ale designului să facă logo-ul orașului în care trăiesc și să aloci o sumă suficient de mare încât să-i atragă și pe cei mai buni. Hai cu Photoshop-ul, hai cu Illustrator-ul (și cu Paint-ul cine vrea, nu judecăm) sau cu ce lucrați voi să dăm o identitate vizuală Bucureștiului! Cine n-ar vrea să aibă în portofoliu că a creat logo-ul Bucureștiului?
Ca organizație care urmărește îndeaproape ce face Primăria și ce se întâmplă în oraș, ne-am bucura (am face și chef) să avem un logo fain, reprezentativ pentru București, viu, care să vorbească de la sine despre spiritul capitalei.
Pe scurt despre concurs
Luate din regulament
Perioada de desfăşurare a concursului: 20 martie 2017 (ora de publicare a anunţului) – 20 aprilie 2017, ora 24:00. Perioada de jurizare: 21 aprilie 2017 – 02 mai 2017. Anunțarea Câştigătorului: 03 mai 2017.
Ce vrea clientul (briefu’): set de caractere cu rol descriptiv care reflectă istoria / cultura / viaţa oraşului Bucureşti. La realizarea layout-ului grafic aferent LOGO-ului PARTICIPANTUL va folosi culori naturale, autentice, pe cât posibil, în corespondență cu reperele identitare ale Capitalei.
Ce și cum va puncta juriul: 1) Relevanța pentru Tema Concursului; 2) Atractivitate/Design atractiv; 3) Originalitate (să îmbine elemente care să reflecte tradiţia istorică a Bucureştiului cu elemente care să ţină cont de tendinţele actuale); 4) Funcţionalitate (vizibilitate şi lizibilitate, să fie uşor recognoscibilă, să poată fi imprimată şi pe suprafeţe mici fără să piardă detalii esenţiale etc); 5) Adaptabilitate (să permită declinarea ulterioară a unor brand-uri sectoriale, cum ar fi: Bucureşti cultural, Bucureşti turistic, Bucureşti muzical, Bucureşti sportiv etc);
Cele 5 criterii vor avea o pondere egală în evaluarea fiecărei lucrări. Membrii juriului vor acorda fiecărei lucrări punctaj de la 0 la 20 pentru fiecare criteriu, care însumate vor reprezenta punctajul total al respectivei lucrări. Art. 26 Punctajul maxim care poate fi obținut de un LOGO în cadrul concursului, denumit punctaj final, este de 100 de puncte şi reprezintă media aritmetică a punctajelor totale obţinute de la toţi membrii juriului.
Ce trebuie să trimiteți: Arhiva în care se va regăsi LOGO-ul va conține, în mod obligatoriu, următoarele elemente: a) Versiunea în culori a LOGO-ului; b) Versiunea alb-negru a LOGO-ului; c) O versiune derivată sectorială (cultură, sport, turism, artă etc); d) Cel puţin 5 simulări ale amplasării LOGO-ului pe diverse materiale: afiş publicitar, landing webpage, cover page pe facebook, autoturisme, elemente de signalistică stradală etc.
Regulamentul și formularele de concurs – AICI
Câteva sugestii din partea noastră
Mai multă transparență în privința înscrierilor
În regulament, un criteriu pentru validarea câștigătorului (care e cel care a obținut cel mai mare punctaj): „nu a adus la cunoştinţă publică, nu a postat/publicat online sau offline şi/sau nu a prezentat vreunei terţe persoane LOGO-ul înscris în CONCURS şi nu o va face înainte de desemnarea Participantului Caştigator”. În plus, se specifică și că respectivul câștigător „va respecta în totalitate toate drepturile ORGANIZATORULUI cu privire la LOGO, în cazul în care va fi declarat CÂŞTIGĂTOR, inclusiv dreptul de a transforma şi/sau modifica LOGO-ul precum si dreptul de a crea opere derivate în conformitate cu nevoile sale şi de a le folosi în raport cu nevoile sale; h) înţelege faptul că ORGANIZATORUL deţine dreptul exclusiv de a decide asupra modului şi formei în care LOGO-ul va fi adus la cunoştinţă publică, precum şi asupra modulului în care acesta va fi prezentat în cadrul altor creaţii, remuneraţia incluzând toate aceste drepturi;”
De asemenea, tot în regulament scrie că, în mod neașteptat: „informaţiile cu privire la LOGO-urile înscrise la concurs sunt confidenţiale cu excepţia informaţiilor despre LOGO-ul care va fi declarat câştigător după finalizarea CONCURSULUI.”
Bănuim că pentru o evaluare fără discuții, organizatorii au ales să nu facă publice lucrările înscrise în concurs, ci doar lucrarea câștigătoare. Dar, pentru o mai bună transparență și pentru a vedea cum se manifestă creativitatea bucureștenilor atunci când vine vorba de orașul lor, ne-ar plăcea să avem la un loc public toate creațiile participanților, precum și punctajele primite de la membrii juriului. Poate pe un site dedicat, poate într-o secțiune pe site-ul primăriei sau, de ce nu, într-o expoziție.
Așteptăm ca PMB să anunțe și componența juriului
În primul anunț al concursului, era specificat faptul că din juriu vor face parte un reprezentant PMB, un reprezentant al Academiei Române, directorul Muzeului București, doi reprezentanți din agenții de branding și doi din agenții de publicitate, un reprezentant al Universității de Arte, un reprezentant al Universității de Arhitectură, un reprezentant al Uniunii Artiștilor Plastici și un sociolog. Acum, când a fost publicat regulamentul concursului, nu găsim nici o informație concretă despre juriu, deși cele două informații ar fi trebuit să fie publicate simultan (conform art. 4 din HG). Pentru transparența și credibilitatea concursului, considerăm că este necesar să știm cine decide care va fi logo-ul Bucureștiului.
Campanie de promovare a concursului
Ținând cont că timpul este scurt și miza importantă, ne-ar fi plăcut să avem o campanie de promovare a inițiativei (din nou, foarte bună!), care să-i facă pe cât mai mulți designeri să participe și soluția rezultată să fie una relevantă.
Partea conceptuală
În teorie, un proces de branding are în spate un research amplu și se bazează pe un concept. În forma actuală, ni se pare că brief-ul e sumar. Ceea ce lipsește de fapt e poziționarea: ce vrem noi să spună logo-ul despre București? Că e cel mai frumos, cel mai deștept, cel mai viu, că are o istorie interesantă sau că viața de noapte e chiar cool? Că pe toate nu le putem spune printr-un logo. Ce transmitem? E o parte importantă care lipsește din brief, pentru că identitatea unui oraș nu se rezumă la simboluri grafice atractive vizual ci, ideal, ar trebui să aibă o poveste în spate.
Logo-ul vine la pachet cu povestea. Pentru că acest lucru nu e clar momentan și chiar dacă primăria zice că vrea doar logo, nu brand în sine, ce vă sugerăm să faceți, ca designeri, e să gândiți voi cât mai clar conceptul din spate înainte de a vă apuca de design – chiar să-l scrieți. Lucrați eventual cu un om de creație, faceți research extensiv, inspirați-vă din poveștile Bucureștiului și gândiți-vă că tot ce puneți acolo trebuie să însemne ceva. Ce e reprezentativ pentru orașul nostru? Ce i-ar face pe turiști să ne viziteze? Care sunt punctele tari ale Bucureștiului? Dar cele inedite? De ce București și nu alt oraș european, cum ne diferențiem? Care vrem să fie percepția la prima vedere a logo-ului? Chiar dacă nu trimiteți în arhivă acest concept, e bine să-l aveți în minte atunci când lucrați. Spunem din experiență. 🙂
De la alții adunate
Alba Iulia, de exemplu, e primul oraș din România care are un manual consistent de branding. Se poate consulta here și e un exemplu de cum poți pune problema.
Viena tocmai s-a rebranduit turistic anul trecut – găsiți here manualul de branding, identitatea și povestea din spate, ca la carte.
Landor despre rebranding-ul orașului Melbourne.
Barcelona – city branding – video
Am scris în urmă cu un an un articol despre identitatea comunităților și utilizarea strategică a design-ului. Se referă la Brașov dar tema este valabilă pentru oricare centru urban. http://fwdbv.ro/identitatea-regenerata/
e așa de neprofesionist și de netransparent că nici nu știi ce să faci
astfel de concursuri sunt „aranjate” dinainte de a incepe !!
sigur va fi ales logo-ul unei „agentii”, care a mai lucrat cu PMB …
daca juriul nu e echitabil…castiga „cine trebuie”
Cu siguranță că e perfectibil, ne-am gândit și noi de două ori înainte de a susține public ideea. Credem că e un bun început și că orice neajuns poate fi remediat prin voință 🙂
Apropo de lipsa unui brief, am făcut și un mic research pentru cei care vor să participe, promitem să-l consolidăm
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/urban/survey2015_en.pdf
48% dintre bucureșteni nu sunt satisfăcuți de transportul în comun
Sub jumătate nu sunt satisfăcuți de serviciile medicale
52% nu sunt satisfăcuți de sistemul de educație, pe penultimul loc în europa
Mai puțin de jumătate satisfăcuți de clădiri și strâzi în carterul în care locuiesc
65% nu îu încredere în oamenii din orașul lor
75% nu sunt satisfăcuți cu aerul, 67% cu zgomotul
51% satisfăcuți cu jobul lor
http://www.gandul.info/stiri/harta-fricii-din-capitala-care-sunt-cele-mai-sigure-zone-din-bucuresti-14015532
Pe harta fricii, mai puțin de juma din zone safe
https://www.bucuresti2021.ro/primul-studiu-de-consum-cultural-in-bucuresti-un-sfert-dintre-locuitorii-orasului-privesc-zilnic-2-ore-la-televizor-cinematograful-si-teatrul-destinatiile-culturale-favorite/
2 din 10 nu au participat în ultimul an la un eveniment cultural
2 din 10 participă la cel puțin 3 evenimente culturale pe lună
Cinematograful, sărbători locale, teatrul
38% comedii, 31% teatru clasic, 12 teatru contemporan
Zilele Bucureștiului 14,6%, Târgul de carte Gaudeamus 10,4%, Festivalul George Enescu 7,9% și Festivalul Național de Teatru 7,6%.
Hobby-urilor bucureștenilor se numără dansul 35,1%, fotografia 21,1% și scrisul (poezii, proză, jurnal) 18,1%
12% dintre bucureșteni spun că au fost cel puțin o dată în ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun că au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un târg cu specific tradițional, în timp ce 16% au participat la o piesă de teatru pe tema minorităților de orice fel. 53% dintre respondenții studiului afirmă că au un prieten care aparține unei minorități iar 43% nu sunt deranjați ca vecinii lor să aparțină unei minorități.
http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/09/Barometrul-de-Consum-Cultural-2015.pdf
Total nesatisfăcut de instit publice de cultură – 12,6, total satisfăcut – 7,5
43% – sub două cărți pe an
http://www.intreprinzatorturism.ro/wp-content/uploads/2012/05/ITPR-Studiu-Calitativ-Turisti-Straini-Regiunea-Nord-Est_martie-2012.pdf
Repere pt turiști: casa poporului
Circulație grea
Interesant pt tineri
Neseriozitatea
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/urban/survey2013_en.pdf
In all but one city, Bucuresti (46%), the majority of respondents agree that most people in their neighbourhood can be trusted, and in 63 of the cities surveyed at least 70% of the respondents agree with this statement.