Ultima actualizare: 6 decembrie, 19:40
Încă nu avem foarte multe răspunsuri clare, dar vă punem aici câteva întrebări pe care le-am tot primit în ultimele ore, alături de ceea ce știm și ce nu știm.
𝐂𝐞 𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐚 𝐝𝐚𝐭-𝐨 𝐚𝐛𝐢𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦?
Nu știm, și nici nu o să știm imediat. Este o situație fără precedent și nu are rost să facem speculații. Deciziile CCR sunt obligatorii imediat ce apar în Monitorul Oficial împreună cu motivarea. De aceea și vedem că simplul comunicat de presă nu întrerupe votarea în diaspora.
E important să înțelegem că, în condițiile celor aflate din documentele desecretizate din ședința CSAT, instituții ale statului apreciază că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje”. Mai multe țări trec prin asta, mai ales în perioade electorale, însă nu e ceva cu care ne-am mai întâlnit sau pentru care să pară că suntem bine echipați. Tocmai de aceea, e posibil ca motivarea CCR să fie într-o zonă în care nu putem invoca un precedent sau o jurisprudență. Articolul 146 litera (f) din Constituție este un articol permisiv care poate să acopere mai multe ipoteze ce ar putea apărea în practică.
𝐒̦𝐢 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐜𝐞?
Primul lucru, decizia de anulare a alegerilor trebuie să se publice împreună cu motivarea.
Apoi, Guvernul trebuie să dea o Hotărâre pentru stabilirea calendarului pentru următoarelor alegeri. Curtea Constituțională a comunicat că în urma anulării alegerilor se va relua tot procesul electoral. Asta înseamnă că, dacă hotărârea de Guvern ce determină calendarul alegerilor prezidențiale s-ar da oricând până pe 10 decembrie, acestea se pot organiza din nou cel mai devreme pe 23 februarie 2025. Având în vedere că procesul electoral se reia integral, da, pot exista candidați noi, și de asemenea pot exista contestații noi în ceea ce ține de validarea unora dintre candidați.
𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐭̦𝐚𝐫𝐚 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢?
Mandatul Președintelui în funcție expiră la 21 decembrie 2024. Există varianta de prelungire a mandatului său, și anume în cazul declarării stării de război sau de catastrofă (art. 83 alin. (3) din Constituție). De asemenea, mandatul Președintelui se prelungește până la depunerea jurământului de Președintele nou ales (art. 83 alin. (2) din Constituție). Precizăm că una dintre atribuțiile Președintelui este aceea de convocare a întrunirii Parlamentului, pentru constituirea acestuia, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Mandatul actualului Parlament se poate prelungi în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgentă până la încetarea acestora. De asemenea, mandatul acestuia se mai poate prelungi până la întrunirea legală a noului Parlament. În situația în care funcția de Președinte devine vacantă, interimatul se asigură, în ordine, de Președintele Senatului, respectiv Președintele Camerei deputaților.
În acest moment suntem în situația în care nu avem încă un nou Parlament întrunit și există niște contestații anunțate în legătură cu validarea alegerilor parlamentare. Nu știm dacă aceste contestații sunt întemeiate și nici în ce măsură va exista o decizie de admitere a acestora. Așadar este neclar ce s-ar întâmpla în cazul anulării alegerilor parlamentare, pentru că un nou Parlament se constituie, după cum am văzut mai sus, la convocarea Președintelui.
𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐧𝐚̆?
Probabil foarte multe instituții și foarte mulți responsabili ar putea avea o vină prin acțiune sau inacțiune. Nu ne dăm seama dacă vorbim de incompetență, de lipsa de pregătire, de lipsă de capacitate sau de intenție. Ce știm sigur este că un întreg ansamblu de instituții și regulile existente nu au reușit să ofere predictibilitate procesului electoral în condiții de atacuri și război hibrid. Știm că Rusia a invadat Ucraina încă de acum 2 ani și jumătate, știm că au existat ingerințe în procesele electorale din multe alte state europene, motiv pentru care ne este neclar de ce nu au fost puse în funcțiune suficiente plase de siguranță pentru eventualitatea unei astfel de situații care a dus la destabilizarea societății. Documentele desecretizate de CSAT arată fără doar și poate că avem o problemă foarte gravă de securitate a procesului electoral, fapt sesizat și de către aliați NATO.
Credem că e nevoie de răspunsuri și de aceea reluăm solicitările formulate ieri alături de Declic: audierea serviciilor în comisiile parlamentare pentru a afla în ce măsură (nu) și-au făcut treaba, o analiză a CSM în legătură cu modul în care (nu) au reușit să își facă treaba instituțiile din sistemul judiciar și analiza felului în care CCR și-a îndeplinit atribuția din ar 146 lit. f), în condițiile în care am trecut printr-o solicitare de renumărare, o respingere a unor contestații, o decizie de validare și acum o decizie de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale.