Solicităm dezbatere publică pe proiectul de buget 2024 al Capitalei

Despre crimă organizată și corupție – o abordare transfrontalieră Combaterea crimei organizate, colaborarea directă între oameni și instituții și protecția martorilor și a dreptului la informare – pentru noi, Funky Citizens, toate acestea sunt câteva idei ce ne gâdilă acea parte a minții care ne face civically fit. Crima organizată și corupția sunt fenomene persistente care trebuie combătute prin inovație și colaborare dincolo de granițe. Ne-am unit puterile cu Asociația Libera pentru a clădi proiectul „Libera Ideas”. Împreună, vom contribui la consolidarea unei rețele de asociații și grupări ale societății civile europene pentru combaterea crimei organizate și a corupției. Fondată în 1995, Libera și-au propus nu doar să se plaseze împotriva mafiei și corupției ci și în favoarea justiției, căutării adevărului și politicii transparente. De la sfârșitul lui 2016,…

UPDATE: dezbaterea publică va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10, în Sala de Consiliu (înscrieri aici).   Primăria Capitalei a mutat dezbaterea pe buget, doar că a uitat să le spună și cetățenilor. Acum câteva zile, anunțam că Primăria Municipiului București a programat dezbaterea publică pe bugetul capitalei pentru 30 aprilie, ora 12:00. Astăzi, constatăm că dezbaterea a fost mutată, cu doar două zile înainte, pe 24 aprilie, ora 11:00. Fără niciun anunț de actualizare pe paginile de comunicare ale primăriei. Fără nicio notificare pentru cetățeni. Doar un update discret la o postare veche și o schimbare silențioasă a datei pe site. Analizăm bugetele publice de ani de zile și recunoaștem acest tipar. Multe primării din România mimează dezbaterile publice cu cetățenii, iar una dintre practici…

Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice.  Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…

Am trimis Guvernului câteva sugestii despre cum ar trebui să modifice metodologia Legii 52/2003, cea care reglementează transparența decizională. În mod bizar pentru o lege care se ocupă de transparență, modificarea metodologiei acestei legi nu este suficient de transparentă, pentru că nu există o dezbatere publică pe subiect. E drept, legea este în dezbatere publică, dar nu s-a anunțat nicio întâlnire în cadrul cărei să putem noi, cetățenii, să dezbatem – public! – aceste modificări. Găsiți aici proiectul de lege și mai jos sugestiile noastre (am făcut și comentarii punctuale, pe articole de lege, pe care le puteți regăsi aici, în anexă). De multe ori, în practică, am constatat că anumite autorități publice invocă circumstanțe excepționale pentru a recurge la procedura urgentă, sărind astfel etape esențiale din transparentizarea procesului…

Funky Citizens solicită tuturor candidaților la alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025 să publice voluntar declarațiile de avere și de interese.   Către candidații care își vor depune dosarele de candidatură și reprezentanții partidelor politice  În perioada 11-17 noiembrie, candidații pentru alegerile locale parțiale își depun oficial candidaturile. În contextul deciziei Curții Constituționale care a stabilit că declarațiile de avere nu mai sunt obligatorii să fie publice, Funky Citizens face apel către toți candidații: transparența trebuie să conteze mai mult decât minimul legal. Cetățenii au dreptul să știe cui îi dau votul Decizia CCR din acest an a transformat transparența dintr-o obligație într-o opțiune. Dar democrația nu funcționează cu opțiuni, ci cu responsabilitate. Când candidații cer votul pentru primării și consilii județene, cer puterea de a decide asupra…

Stimate domnule ministru, Având în vedere publicarea Proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice privind conținutul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională. Pe lângă obligația din legislația națională de publicare și dezbatere a proiectului de act normativ, dorim să vă amintim că Planul Național de Redresare și Reziliență se supune unui cadru european care pune implicarea societății civile și a partenerilor sociali într-o poziție foarte importantă pentru buna elaborare și implementare a acestor fonduri. Astfel, însuși Regulamentul pe care proiectul de OUG îl operaționalizează (Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului  din…

S-au agitat serios apele în ultimele zile de când cu proiectul lui Tudorel Toader de modificare a legilor justiției. Ne-am agitat și noi la unison (bine, nu chiar la unison) să facem tot ce era civic și omenește posibil pentru ca traiectoria acestui proiect de modificare a legilor justiției să fie transparentă și să ia în considerare toți actorii implicați. Mai ales justițiabilii, oamenii care se adresează unei instanțe de judecată sau sunt judecați, direct afectați de orice modificare a legii. Pe noi toți, adică. Așa că am analizat pe parcurs toate informațiile care au apărut pe acest proiect legislativ și am scris solicitări. Multe. Când nu aveam decât un PPT maro cu trei dragoni ascunși în el Inițial, ministrul doar a anunțat ce are de gând să facă…

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB – peste ținta asumată inițial (de 7%), dar sub ținta de 8,4% asumată de Guvern în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană. Dar pentru prima dată în ultimii ani, cheltuielile au crescut mai încet decât veniturile (+11,2% față de +15,3%). E un semn de vindecare a finanțelor publice? În timp ce așteptăm propunerea de buget pentru anul 2026 (care ar fi trebuit trimisă în Parlament până la 15 noiembrie 2025), ne uităm cu atenție la datele pentru anul trecut.    Cifrele din 2025 arată că e posibil să frânezi cheltuielile fără să oprești statul. Întrebarea e dacă măsurile din 2026 – reforma administrației publice, limitări salariale, impozite locale mai mari – vor avea o contribuție semnificativă la însănătoșirea finanțelor publice astfel încât…

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…

Dear Mr. Mayor,

Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2021.

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:

În ultimele zile am participat la dezbaterile pe PNRR (da, acelea pe care le solicitam făcute „pe bune” la mijloc de decembrie). PNRR este un document strategic esențiale care va trasa orientarea României pentru cel puțin 10 ani, alături de Programele ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027. Până revenim cu o relatare separate despre viziunea și contribuția noastră asupra PNRR, vrem să ne concentrăm puțin și la cum gestionăm fondurile de la noi din ogradă, căci ele trebuie să fie sincronizate cu cele europene. Mult așteptatul proiect de buget de stat pentru anul 2021 a fost publicat ieri seară pe site-ul Ministerului Finanțelor, alături de cel al asigurărilor sociale de stat. N-am ezitat și am cerut și noi formal Ministerului nu doar să primească pe email…

Funky Citizens a participat, în data de 18 iulie, la discuțiile cu premierul Marcel Ciolau despre concluziile raportului de observare a alegerilor din iunie 2024. În cadrul întâlnirii, am discutat, împreună cu acesta și consiliera de stat pentru societate civilă, despre principalele probleme identificate de observatorii noștri și am oferit recomandări concrete pentru îmbunătățirea procesului electoral pentru următoarele alegeri.  La alegerile din 9 iunie, am mobilizat 545 de observatori independenți care au monitorizat 993 de secții de votare din aproape toate județele României și 13 secții din diaspora. Pregătirea temeinică a observatorilor, comunicarea constantă și colectarea datelor prin diverse metode ne-au permis să obținem o imagine detaliată și obiectivă asupra desfășurării alegerilor.  În urma acestei analize, am prezentat o serie de recomandări cheie pentru îmbunătățirea procesului electoral:  Elaborarea unui ghid…

This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.