Punct de vedere O.G. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

Secretariatul General al Guvernului a inițiat de curând o pre-consultare a sectorului asociativ pentru a analiza oportunitatea modificării OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Asociația noastră a participat și la întâlnirea de pre-consultare din 2 iulie 2020 și revine pe această cale, răspunzând la solicitarea de propuneri scrise. Trebuie spus că în pregătirea acestui punct de vedere am luat în calcul atât experiența noastră, cât și opinii ale asociațiilor cu care ne-am consultat. 

Principalul nostru mesaj este următorul:
dreptul de asociere, ca și alte drepturi, trebuie să fie extrem de ușor de manifestat, și foarte greu de îngrădit. 

Pentru a răspunde invitației la pre-consultarea privind oportunitatea modificării legislației privind asociațiile și fundațiile, trebuie spus din capul locului că o astfel de dezbatere nu poate avea loc în absența recunoașterii unor elemente importante:

• Ultimii ani au fost marcați de tot felul de inițiative menite a limita sau chiar închide spațiul de acțiune civică în unele țări din regiune. Aceasta a dus la o slăbire a democrației și la o pantă iliberală care riscă să devină și mai abruptă. 
• Efectul de contagiune s-a resimțit și în România, fiind înregistrate încercări de a limita acțiunea organizațiilor neguvernamentale sau de a le hărțui prin diverse instrumente menite a aduce tăcere acolo unde organizațiile criticau sau erau incomode. 
• România a rămas un exemplu de spațiu civic încă deschis spre deosebire de alte țări din regiune ca urmare a unor eforturi de a opri astfel de inițiative toxice, însă există în continuare o neîncredere din partea sectorului civic cu privire la încercări (uneori poate bine intenționate) de a modifica legislația care le asigură independența și libertatea de acțiune. 

În urma invitației de a expune un punct de vedere cu privire la oportunitatea modificării O.G. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, subliniem următoarele aspecte, atât la nivel de principiu, cât și eventuale formalități care pot apărea în urma modificărilor propuse. 

• În primul rând, credem că toate modificările care urmează a fi operate trebuie să aibă în vedere scopul pentru care au fost propuse, anume eficientizarea, digitalizarea, modernizarea și debirocratizarea serviciilor publice, însă, în paralel, aceste modificări să fie susținute de toate garanțiile necesare pentru a nu fi afectat dreptul de asociere ori independența organizațiilor care prin natura lor au un rol de watchdog ce poate deranja.
• Garanțiile care trebuie avute în vedere privesc în principal siguranța procedurilor de înființare sau desființare al unui ONG, garanții care, în forma actuală a legii, sunt date de implicarea directă a unui judecător în verificarea legalității asociațiilor care urmează a fi înscrise în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 
• De asemenea, considerăm oportune modificările care privesc simplificarea procedurii de înregistrare și reducerea cuantumului patrimoniului inițial al fundațiilor, doar dacă vin în sprijinul cetățenilor pentru a-și exercita, într-o modalitate mai rapidă, dreptul de asociere garantat de art. 40 din Constituție. 
• De asemenea, în continuare acestui argument, considerăm că tot după acest principiu trebuie luată și decizia transferului Registrului național al asociațiilor și fundațiilor către o altă entitate. Credem că există elemente care pot face un transfer dinspre sistemul judiciar către un mecanism administrativ dezirabil (încărcătura deja mare a instanțelor, mecanismul de verificare e unul strict tehnic), însă doar în măsura în care există capacitatea administrativă și garanțiile pentru a asigura posibilitatea de atac a unor eventuale abuzuri.
• În eventualitatea în care se va decide ca o altă entitate să administreze Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau se va opta reformarea Registrului în interiorul Ministerului Justiției, credem că, încă din această etapă incipientă, toate instituțiile la care se face referire atât direct, cât și indirect prin aceste propuneri, trebuie incluse în discuții pentru a participa în mod activ cu puncte de vedere relevante care pot ajuta la conturarea celei mai bune soluții. 
• Aceeași procedură de consultare este necesar a fi respectată și în eventualitatea în care se va extinde sfera de competență a ONRC cu privire la introducerea procedurii administrative de înființare, modificare, transformare și dizolvare a organizațiilor. Reiterăm importanța unei consultări cât mai comprehensive cu toate instituțiile vizate mai ales în absența unor analize de tip cost-beneficiu sau de impact privind ce ar presupune o astfel de decizie. 
• Mai mult, considerăm că, indiferent de entitatea căreia îi va fi transferată administrarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, este necesar să fie demarată și o procedură de actualizare și eficientizare a formei actuale în care apar prezentate asociațiile și fundațiile.
• Măsurile care vor fi luate trebuie să fie coroborate cu prevederile din legislația primară, respectiv modificarea cu privire la acordarea posibilității tinerilor care au împlinit 14 ani să adere la organizațiile neguvernamentale care trebuie coroborată cu prevederile din Codul Civil, anume art. 105 cu privire la persoanele ocrotite și cu prevederile din Codul Muncii, anume art. 13 cu privire la contractul individual de muncă. 
• Digitalizarea proceduri depunerii cererii de înființare, dar și a actelor subsecvente care aduc modificări ce trebuie notificate este o altă măsură pe care o susținem însă, la fel ca și în cazul celorlalte modificări prezentate, doar dacă se iau toate garanțiile necesare pentru a se asigura o procedură care să vină în sprijinul cetățeanului. 
• Unificarea și simplificarea elementelor ce țin de documentele de constituire ori de modificările ulterioare survenite prin întâlnirile organelor de conducere, inclusiv prin asigurea posibilității ca acestea să nu fie în mod obligatoriu trecute prin furcile caudine ale birocrației notariale ori avocațiale. 
• Eliminarea solicitărilor unor documente din partea organizațiilor care deja se regăsesc la alte instituții ale statului ar trebui să devină norma dacă scopul este digitalizarea și simplificarea vieții asociative. 

Propunerea noastră vine dintr-o nevoie reală pe care am întâlnit-o atât noi, cât și alte organizații atât naționale, cât și locale. În acest moment, actualul Registru nu oferă date actualizate cu privire la câte dintre organizațiile înregistrate sunt active și nu oferă filtre de căutare după aria de interes. Pe lângă avantajele pe care aceste modificări le pot avea în domeniul cercetării societății civile din România, aceste actualizări pe care le propunem vin și în sprijinul unei eficientizari a colaborării dintre organizații, dar și între organizații și autorități. Această nevoie a fost deseori subliniată de organizațiile și autoritățile cu care am intrat în dialog în vederea realizării unei cercetări cu privire la colaborarea dintre ONG-uri și autoritățile locale. 

Pentru oricare alte detalii, vă stăm la dispoziție și ne manifestăm deschiderea pentru discuții viitoare pe marginea acestui subiect. Persoana de contact din partea organizației noastre este Alis Socea, alis@funky.ong, +40.755.457.080. 

Cu deosebită considerație,
Elena Calistru
Președinte Funky Citizens