9, pache protopopescu
+031 424 32 25

Solicităm MFE retragerea Planului Național de Redresare și Reziliență și reluarea consultărilor cu societatea civilă

Stimate Domnule Ministru al Fondurilor Europene,

Luând în considerare faptul că Ministerul Fondurilor Europene a demarat un proces de consultare publică cu privire la programarea fondurilor disponibile pentru perioada 2021 – 2027, dar și faptul că dezbaterile programate pun un accent deosebit pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), am consultat documentele care vor orienta discuțiile și care se regăsesesc pe pagina Ministerului Fondurilor Europene la secțiunea Perioada 2021-2027 și în secțiunea dedicată PNRR.

Considerăm că PNRR, alături de Programele ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, sunt printre cele mai importante documente strategice care vor orienta evoluția României pentru cel puțin un deceniu. Tocmai de aceea, vă solicităm o regândire a principiilor și elementelor de bază pe care este construit PNRR, astfel încât societatea civilă să poată contribui la această dezbatere publică nu doar „cârpind” sau aducând mici corecții unor documente ce nu reflectă neapărat viziunea despre societate de la firul ierbii sau din practica societății civile.

În comunicarea emisă la data de 17 septembrie 2020 care descrie modul de pregătire a planurilor de redresare și reziliență, Comisia Europeană menționează expres faptul că Statele Membre trebuie să consulte și implice partenerii sociali și organizațiile societății civile în elaborarea reformelor și investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, în mandatul de negociere al Parlamentului European pentru aprobarea regulamentului aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență, se fac multiple referințe la implicarea organizațiilo societății civile și includerea acestor organizații în rândul potențialilor beneficiari ai acestor fonduri. Un amendament foarte important menționează faptul că „Comisia ar trebui să evalueze planul de redresare și reziliență propus de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză și cu participarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile.” Un alt amendament sugerează faptul că societatea civilă ar trebui să fie implicată și în monitorizarea implementării PNRR. Chiar dacă unele dintre aceste amendamente vor fi actualizate în urma trialogului Comisie – Parlament – Consiliu, este clar că rolul societății civile în cadrul acestui Mecanism va fi unul relevant.

In primul rând, cerinţa explicită a Comisiei Europene este ca intervenţiile incluse în PNRR să aibă impact economic pe termen mediu, pentru a combate efectele crizei economice, să fie „smart” şi „green”. PNRR include din păcate şi tipuri investiţii care le duplică pe cele din Cadrul financiar multianual 2021-2027 agreat cu Uniunea Europeană, sunt improbabil să se finalizeze în termenul stabilit şi nu sunt nici smart, nici green. Fapt care va duce la negocieri îndelungi cu instituţiile europene, întârzieri şi riscul de a nu absorbi fondurile.

De asemenea, ținând seama de recomandările instituțiilor europene pentru o alocare minimă de 20% pentru digitalizare și de 10% pentru educație, raportul între Pilonul I și Pilonul II trebuie ajustat, astfel încât PNRR să reflecte obiectivele strategice în domeniul educației pentru a iniția procesul de reformă pentru un sistem educațional de calitate, incluziv, rezilient și centrat pe dezvoltarea de competențe profesionale. Similar, în sănătatea copilului, investițiile în infrastructura medicală necesită o abordare separată ca soluție la absența prioritizării în Programele Operaționale de Sănătate a unor domenii precum neonatologia ori medicina școlară. 

În forma actuală, considerăm că PNRR nici nu reflectă, până la capăt, unele dintre propunerile aflate încă în negociere în cadrul trialogului Comisie – Parlament – Consiliu. De exemplu, considerăm că există încă puncte de negociere cărora România trebuie să se alăture, prin toți factorii săi decidenți, în cadrul propunerii rezultate din Parlamentul European (alocarea minimală de 7% pentru copii și tineri este un astfel de exemplu punctual).

Obiectivul general al mecanismului de redresare și reziliență ar trebui să fie acela de a contribui la abordarea acestor provocări nou generate de criza de sănătate publică, de digitalizare, tranziția la o economie verde sau recunoașterea importanței tinerei generații, inclusiv prin finanțarea acestui program. Dar, pentru România, PNRR trebuie și să răspundă vechilor provocări cu care țara noastră este datoare în procesul său de integrare tot mai puternică. În acest moment, documentelor aflate în consultare publică le lipsește o viziune care să fie dezbătută și agreată cu societatea. În acest moment, suntem în situația în care nu este suficient să corectăm sau să aducem mici îmbunătățiri unor documente, ci este esențial să existe un proces de co-crearea pentru acest document programatic. Așa cum probabil foarte bine știți, aceste fonduri vor trebui sa fie utilizate într-o perioada mult mai scurtă comparativ cu fondurile de coeziune, iar succesul acestui mecanism va depinde de noi toți.

Vă solicităm retragerea PNRR și regândirea calendarului de dezbatere publică astfel încât consultările cu societatea civilă în ansamblul său să reflecte nu doar bifarea unor exigențe impuse deguvernanța Mecanismului de redresare și reziliență, ci un veritabil dialog despre cum vrem să folosim acești bani pentru dezvoltarea României.

Vă asigurăm că suntem gata să contribuim la niște consultări așezate și să încercăm să ne folosim toate resursele disponibile pentru a veni cu idei și soluții fezabile și ambițioase. 

Semnatari:

  1. Funky Citizens
  2. Organizația Salvați Copiii 
  3. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
  4. Expert Forum
  5. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
  6. Consiliul Tineretului din România (CTR)
  7. Forum Apulum
  8. Asociația CIVICA
  9. Geeks for Democracy
  10. Dăruiește Viață
  11. Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat
  12. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj Napoca 
  13. Fundatia Freedom House
  14. Ashoka Romania
  15. Greenpeace CEE România
  16. WWF ROMANIA
  17. Comunitatea Declic
  18. Asociația Code for Romania
  19. Asociatia de Initiativa Locala Roman 2002
  20. Tineri pentru Tineri
  21. Asociatia Saraci Anonimi
  22. Bankwatch România
  23. Centrul pentru Inovare Publică
  24. Asociatia Centrul pentru Legislatie Nonprofit
  25. Asociatia Novapolis – Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare
  26. RENASIS – Reteaua Nationala Antisaracie si Includere Sociala
  27. Institutul pentru Dezvoltare si Inovare IDEI
  28. Grow Up Romania
  29. Station Europe
  30. Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI)
  31. Asociația Română Anti-SIDA – ARAS
  32. Asociația 2Celsius
  33. Asociatia Kogayon
  34. Fundatia Adina Stiftelsen
  35. Asociația Viitorul Tinerilor
  36. Asociația RURALIS
  37. Parcul Natural Văcărești

Related Posts

Leave a comment