La finalul primelor două luni din 2025, am atins deja aproape un sfert din ținta de deficit asumată pentru întregul an. Deficitul bugetar a ajuns la –1,58% din PIB. România a avut un deficit mai mare în această perioadă doar în 2024 (-1,64% din PIB). Veniturile Încasările până la finalul lunii februarie au fost de 89,66 miliarde lei, în creștere cu numai 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În raport cu PIB-ul, veniturile sunt chiar mai mici decât în 2024 (4,7% din PIB față de 4,9%). Pentru întregul an, Guvernul estimează venituri totale de 667 miliarde lei – adică o creștere de peste 16% față de încasările din 2024. Ritmul actual sugerează că aceste estimări vor fi greu de atins fără măsuri suplimentare, însă este încă prea…
analiza
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar apropiat de valorile înregistrate în anul pandemic 2020. Ultimele date oficiale complete disponibile (la 30 noiembrie 2024) arată un deficit de –7,12% din PIB, depășind chiar și ținta rectificată. Ținta inițială de deficit bugetar de –5% din PIB a fost rectificată la –6,94% din Produsul Intern Brut pentru anul 2024. Deși ultima execuție bugetară publicată oficial este din luna noiembrie, Ministrul Finanțelor a declarat pe 10 ianuarie că întregul an 2024 s-a încheiat cu deficit de -8,6% din PIB. Realitatea ultimilor opt ani ne indică o creștere accelerată a deficitului bugetar în ultimele două luni ale anului, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la respectarea chiar și a țintei rectificate. Mai mult decât atât, agenția de rating Fitch a previzionat că deficitul ar…
Executive summary Romania experienced an exceptionally intense electoral year in 2024, with local, European Parliament (EP), general, and presidential elections all scheduled. Although the local and EP elections in June were marked by some controversy, they paled in comparison to the unprecedented events surrounding the presidential elections. The first-round votes were recounted, and subsequently, the elections were annulled due to allegations of foreign interference. The situation remains fluid, with some individuals feeling that democracy was saved at the last moment, while others believe it died with the annulment. Recently, social media has seen a surge in calls for action and protest, accompanied by an increase in false narratives. The unprecedented annulment of Romania’s 2024 presidential election first round marks a critical moment in European democracy, revealing how social media…
Context În timp ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2024, o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) a provocat un șoc în peisajul politic al țării. Decizia în cauză privește candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, o figură controversată cunoscută pentru viziunile sale de extremă dreapta, poziția anti-UE și presupusele simpatii pro-ruse. Șoșoacă, a fost o prezență divizantă în politica românească. Retorica sa incendiară și acțiunile controversate, inclusiv perturbarea centrelor de vaccinare COVID-19 și implicarea în altercații fizice cu jurnaliștii, au făcut-o o figură polarizantă. În ciuda acestui fapt – sau poate datorită lui – ea a câștigat o parte semnificativă din anumite segmente ale electoratului. Această decizie vine într-un moment în care preocupările privind regresul democratic în Europa Centrală și de Est sunt deja ridicate, făcând implicațiile…
Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură. Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…
Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral. Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde). Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul…
Acest document de poziție oferă o analiză critică a Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024. Funky Citizens a trimis o contribuție scrisă în timpul consultărilor deschise de Comisia Europeană și a participat la întâlnirile de evaluare. Considerăm că rezultatul final este unul deosebit de îngăduitor în ceea ce privește statul de drept în România. În timp ce raportul oferă o privire de ansamblu asupra situației statului de drept în România, există numeroase domenii în care evaluarea este superficială sau în care provocările persistente necesită o atenție mult mai mare. Această analiză evidențiază principalele constatări, examinează zonele de progres și îngrijorare și oferă recomandări pentru consolidarea statului de drept în România.
Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională. Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…
Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…
Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.