Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.
Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene.
De ce să-ți pese că statul are deficit
Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce. Deficitul poate duce la o inflație mai mare și implicit un bon fiscal mai consistent pentru tine. Un exemplu foarte bun este chiar anul trecut, când s-au impus noi taxe și impozite pentru combaterea deficitului. Asta a dus la mărirea prețurilor pe anumite bunuri și servicii. Deci plătim mai mult statului acum, cu miza de a nu plăti mai mult pe termen lung. Desigur, dacă nici acum deficitul nu se mai încadrează în țintele Guvernului, poate fi un semn că măsurile pentru care plătești deja sunt ineficiente.
Anul 2020 este singurul din ultimele (aproape) două decenii în care deficitul bugetar a înregistrat valori mai mari în această perioadă (ianuarie-mai), când atingea –3,68% din PIB. Însă, în 2020, ne confruntam cu o situație chiar excepțională, fiind în plină pandemie Covid-19. Să ne apropiem de aceste niveluri într-un an fără criză majoră este un semnal de alarmă semnificativ.
Deși luna mai înregistrează cel mai mic deficit bugetar (-2,81 miliarde lei) de la începutul anului, cifrele rămân îngrijorătoare. Deficitul pentru primele cinci luni ale anului depășește deja cu peste 10% țintele de deficit pentru primele două trimestre (-3,2% din PIB, respectiv –54,56 miliarde lei), deși exercițiul financiar din T2 nu a fost încă încheiat.
Veniturile lunii mai
Veniturile încasate până la finalul lunii mai se ridică la 225,38 miliarde lei, o creștere nominală de 14% față de aceeași perioadă a anului 2023. Cheltuielile efectuate din bugetul general consolidat (285,48 miliarde lei) au crescut, de asemenea, față de perioada ianuarie-mai 2023, cu 51,03 miliarde lei.
Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor înregistrate la BGC de la începutul anului indică o oarecare încercare de redresare a deficitului. Ritmul de cheltuire a fondurilor publice a scăzut drastic în luna mai, față de luna aprilie a acestui an, când statul a cheltuit aproape 72 de miliarde lei. Cheltuielile din luna mai înregistrează o scădere de peste 36% (26,44 mld lei) față de cele efectuate în luna precedentă. Cu toate acestea, încetinirea ritmului de cheltuire a fondurilor nu este suficientă pentru scăderea deficitului bugetar, în situația în care valoarea veniturilor încasate la BGC în luna mai (42,68 miliarde lei) este mai mică decât în oricare dintre lunile precedente (cu excepția lunii februarie, când s-au încasat 39,28 miliarde lei). Mai mult decât atât, până la finalul lunii mai, statul a cheltuit 71,87% din sumele planificate pentru T1 și T2, în timp ce gradul de încasare a veniturilor a ajuns la numai 62,07% din aceste ținte.
Veniturile încasate în luna mai reprezintă 18,9% din totalul încasat de la începutul anului. Veniturile curente rămân principala sursă de venit, alimentând peste 92% (208,11 miliarde lei) din bugetul general consolidat. Acestea se împart în venituri fiscale (din care s-au încasat 112,32 miliarde lei până la finalul lunii mai), contribuții de asigurări (78,17 miliarde lei) și venituri nefiscale (17,61 miliarde lei). În luna mai s-au încasat cu 4,82 miliarde lei mai puțini bani din venituri fiscale față de sumele încasate în aprilie. Și veniturile nefiscale înregistrează o scădere, statul încasând 2,37 miliarde lei în mai, față de 4,23 miliarde lei în aprilie. Totuși, sumele încasate în mai din contribuții de asigurări (16,73 miliarde lei) înregistrează o creștere de 2,4% față de luna aprilie.
Cheltuielile lunii mai
Statul a cheltuit, în perioada ianuarie-mai, 285,48 miliarde lei, din care 15,9% reprezintă cheltuielile efectuate exclusiv în luna mai. Asistența socială reprezintă cea mai costisitoare componentă a bugetului general consolidat, ocupând 32,3% (92,18 mld lei) din totalul cheltuielilor efectuate în 2024. Totuși, cheltuielile pentru asistența socială din luna mai (8,45 mld lei) au scăzut cu 68,6% față de cheltuielile efectuate în luna aprilie. Locul al doilea este ocupat de cheltuielile de personal, pentru care statul a alocat 63,86 miliarde lei (22,4% din totalul cheltuielilor). Pentru bunuri și servicii s-au cheltuit 38 miliarde lei (13,3% din cheltuielile totale). Se remarcă o tendință de scădere a ritmului lunar de cheltuire pentru aproape toate componentele bugetului general consolidat. Cheltuielile cu subvenții și cheltuielile cu transferuri între unități ale administrației publice reprezintă singurele două componente aflate pe un trend ascendent. Dacă în perioada ianuarie-aprilie statul nu a cheltuit mai mult de 1,28 miliarde lei lunar pentru subvenții, sumele cheltuite în luna mai s-au ridicat la peste 3,11 miliarde. Diferențele pentru cheltuielile cu transferuri între unități ale administrației publice sunt totuși mai mici, fiind cheltuite 274 milioane lei în mai, față de 108 milioane lei în aprilie. Pentru componenta de împrumut a PNRR statul a cheltuit, în luna mai, 742 milioane lei, față de 1,21 miliarde lei în luna aprilie. Și componenta de finanțare nerambursabilă aferentă PNRR înregistrează scăderi, cheltuindu-se 347 milioane lei în mai, față de 487 milioane în aprilie și 537 milioane lei în martie.
Aceste date confirmă estimările sumbre ale Comisiei – aceasta estimează că deficitul public va crește la 6.9% din PIB în 2024 și la 7% în 2025. Această creștere reflectă în principal majorările salariale în sectorul public și costurile pe termen scurt ale reformei sistemului de pensii. Din păcate, România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la recomandările de a reduce deficitul bugetar. Având în față încă niște luni electorale, există un risc ca țara să își adâncească dezechilibrele macroeconomice excesive, cu un deficit bugetar în creștere rapidă și presiuni inflaționiste persistente. Datele recente privind execuția bugetară arată că, în ciuda unor încercări de redresare, deficitul continuă să crească.
