Analiza Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024

Comunicat de presă Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, organizații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și asociațiile Funky Citizens, Declic și Vedem Just, reprezentând societatea civilă, au luat act de anunțul Ministerului Justiției din 18 aprilie 2022 referitor la transmiterea spre consultare Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a proiectelor legilor justiției și ale Codurilor penale. Ministerul Justiției a precizat că a finalizat proiectele și că acesta reprezintă un obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare, dar și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul PNRR. Suprinzător, proiectele nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, în condițiile în care este bine știut că lipsa transparenţei decizionale, alături de carenţe ale activităţii…

Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat  în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții.  Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza.  De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în…

Anul 2022 a fost un an de așezare pentru bugetele publice – cel puțin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalități au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităților au fost aprobate ceva mai devreme față de 2021, tot suntem departe de calendarul normal și legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar” două luni în cele mai bune dintre cazuri. La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate…

Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local.  Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…

Pe 29 iunie 2023, a fost aprobata rectificarea bugetului Primăriei Generale a Municipiului București. Rectificarea bugetară prevede sume mai mari atât pentru secțiunea de venituri, cât și pentru secțiunea de cheltuieli ale bugetului PMB și ale instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Colega Diana a citit modificările și a făcut o analiză a lor. Încurajăm un Ctrl+F pentru a găsi mai ușor linia bugetară sau instituția care vă interesează. Ghidul face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Noi am răspuns și anul acesta invitației făcută de Comisie. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră, ieri 8 martie 2021. Conform calendarului, raportul va fi adoptat în iulie, iar în toamnă va fi discutat la nivel european și național. Poți găsi aici raportul pe 2020, la care am contribuit cu…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Noi am răspuns invitației Comisiei Europene și poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Context În timp ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2024, o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) a provocat un șoc în peisajul politic al țării. Decizia în cauză privește candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, o figură controversată cunoscută pentru viziunile sale de extremă dreapta, poziția anti-UE și presupusele simpatii pro-ruse.  Șoșoacă, a fost o prezență divizantă în politica românească. Retorica sa incendiară și acțiunile controversate, inclusiv perturbarea centrelor de vaccinare COVID-19 și implicarea în altercații fizice cu jurnaliștii, au făcut-o o figură polarizantă. În ciuda acestui fapt – sau poate datorită lui – ea a câștigat o parte semnificativă din anumite segmente ale electoratului.  Această decizie vine într-un moment în care preocupările privind regresul democratic în Europa Centrală și de Est sunt deja ridicate, făcând implicațiile…

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.