Analiza Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Noi am răspuns invitației Comisiei Europene și poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat  în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții.  Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza.  De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în…

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…

Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…

Începând cu prima sesiune parlamentară de anul trecut, am lansat această evaluare a activității legislative pe care am denumit-o, simplu, „Cu ochii pe Parlament”. În cadrul acestui proiect am lansat până acum două alte analize, pentru sesiunea februarie-iunie 2021, respectiv pentru sesiunea septembrie-decembrie 2021, și desigur, cea pe care o citești acum pentru prima sesiune din anul 2022 – februarie-iunie. Am colectat și analizat datele privind activitatea parlamentarilor de până acum și vă prezentăm ce au reușit să facă cei 466 de parlamentari, cum s-au schimbat polii de putere și funcțiile din Camera Deputaților și Senat odată cu o nouă majoritate politică și cum au reușit aleșii să legifereze extrem de repede pe unele subiecte și să rateze în continuare unele promisiuni deja vechi. Sesiunea parlamentară precedentă a stat…

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.   Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Noi am răspuns și anul acesta invitației făcută de Comisie. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră, ieri 8 martie 2021. Conform calendarului, raportul va fi adoptat în iulie, iar în toamnă va fi discutat la nivel european și național. Poți găsi aici raportul pe 2020, la care am contribuit cu…

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Funky Citizens currently implements several projects with a direct focus on the benchmarks of the Cooperation and Verification Mechanism. These talking points were prepared with a view of the monitoring visit of the European Commission delegation to Romania and are based on the lessons learnt in our activities. Challenges & recommendations The main challenges related to the next 14 months are, in our view, mostly related to: I.   Romania faces 3 different rounds of elections in 2016, as well as the nomination procedure for heads of 3 crucial institutions in the justice system: for the local and parliamentary elections of June and November 2016, respectively, the new legislation concerning political parties and electoral campaigns will need special monitoring; just as well, the procurement of ballots and other materials…

Comisia Europeană tocmai ce-a făcut public raportul său anual despre starea statului de drept. Recomandările pentru România sunt lucruri pe care am mai tot insistat și noi de-a lungul ultimului an. Să sperăm că guvernanții vor fi mai deschiși să asculte recomandările dacă ele vin de la Comisie. Iată-le: să ne asigurăm că legile justiției (da, cele stricate de Dragnea & co în 2018) oferă garanții pentru independența justiției. Cuvinte cheie: măsuri disciplinare împotriva magistraților, secția specială, standarde europene, opiniile Comisiei de la Veneția. să reglementăm lobby-ul pentru parlamentari. să rezolvăm provocările operaționale alea DNA, inclusiv recrutarea procurorilor + monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem de investigare a corupției magistraților. întârirea regulilor astfel încât să asigurăm independența presei publice, la standarde europene. să asigurăm consultare publică „pe bune” înainte să…