Pe 20 martie 2024, reprezentanța Comisiei Europene în România a invitat reprezentanții societății civile la Conferința anuală privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Implementarea PNRR în țara noastră este un proces îngreunat de lipsa capacității administrative. În plus, autoritățile publice nu sunt întru totul transparente cu privire la stadiul de implementare a reformelor și investițiilor, iar dialogul cu societatea civilă intervine abia după luarea deciziilor. Concret: Lipsește o platformă completă unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectelor finanțate prin PNRR Platforma curentă nu marchează precis stadiile proiectelor și nu este prietenoasă cu utilizatorul Absorbția fondurilor în acest punct este foarte mică: 5% Privind obiectivul C8, reforma sistemului de pensii și taxe, există o întârziere în atingerea celor 50 de ținte/jaloane asumate de țara noastră Un traseu îngreunat are și atingerea obiectivului…
pnrr
22 mai: Studiu: România ocupă ultimul loc când vine vorba de transparența cheltuirii fondurilor PNRR
Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…
Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.
Stimate domnule ministru, Având în vedere publicarea Proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice privind conținutul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională. Pe lângă obligația din legislația națională de publicare și dezbatere a proiectului de act normativ, dorim să vă amintim că Planul Național de Redresare și Reziliență se supune unui cadru european care pune implicarea societății civile și a partenerilor sociali într-o poziție foarte importantă pentru buna elaborare și implementare a acestor fonduri. Astfel, însuși Regulamentul pe care proiectul de OUG îl operaționalizează (Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din…
Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).