Studiu: România ocupă ultimul loc când vine vorba de transparența cheltuirii fondurilor PNRR

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…

Autori: Călin Georgia, Matei Vrabie, Iosif Prodan În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic. Acest document oferă o primă radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București. Studiul de față se concentrează pe postările publice…

Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar apropiat de valorile înregistrate în anul pandemic 2020. Ultimele date oficiale complete disponibile (la 30 noiembrie 2024) arată un deficit de –7,12% din PIB, depășind chiar și ținta rectificată. Ținta inițială de deficit bugetar de –5% din PIB a fost rectificată la –6,94% din Produsul Intern Brut pentru anul 2024. Deși ultima execuție bugetară publicată oficial este din luna noiembrie, Ministrul Finanțelor a declarat pe 10 ianuarie că întregul an 2024 s-a încheiat cu deficit de -8,6% din PIB. Realitatea ultimilor opt ani ne indică o creștere accelerată a deficitului bugetar în ultimele două luni ale anului, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la respectarea chiar și a țintei rectificate.   Mai mult decât atât, agenția de rating Fitch a previzionat că deficitul ar…

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

Stimate domnule ministru, Având în vedere publicarea Proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice privind conținutul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională. Pe lângă obligația din legislația națională de publicare și dezbatere a proiectului de act normativ, dorim să vă amintim că Planul Național de Redresare și Reziliență se supune unui cadru european care pune implicarea societății civile și a partenerilor sociali într-o poziție foarte importantă pentru buna elaborare și implementare a acestor fonduri. Astfel, însuși Regulamentul pe care proiectul de OUG îl operaționalizează (Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului  din…

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

Acest document de poziție oferă o analiză critică a Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024. Funky Citizens a trimis o contribuție scrisă în timpul consultărilor deschise de Comisia Europeană și a participat la întâlnirile de evaluare. Considerăm că rezultatul final este unul deosebit de îngăduitor în ceea ce privește statul de drept în România.  În timp ce raportul oferă o privire de ansamblu asupra situației statului de drept în România, există numeroase domenii în care evaluarea este superficială sau în care provocările persistente necesită o atenție mult mai mare. Această analiză evidențiază principalele constatări, examinează zonele de progres și îngrijorare și oferă recomandări pentru consolidarea statului de drept în România. 

Începând cu prima sesiune parlamentară de anul trecut, am lansat această evaluare a activității legislative pe care am denumit-o, simplu, „Cu ochii pe Parlament”. În cadrul acestui proiect am lansat până acum două alte analize, pentru sesiunea februarie-iunie 2021, respectiv pentru sesiunea septembrie-decembrie 2021, și desigur, cea pe care o citești acum pentru prima sesiune din anul 2022 – februarie-iunie. Am colectat și analizat datele privind activitatea parlamentarilor de până acum și vă prezentăm ce au reușit să facă cei 466 de parlamentari, cum s-au schimbat polii de putere și funcțiile din Camera Deputaților și Senat odată cu o nouă majoritate politică și cum au reușit aleșii să legifereze extrem de repede pe unele subiecte și să rateze în continuare unele promisiuni deja vechi. Sesiunea parlamentară precedentă a stat…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Noi am răspuns și anul acesta invitației făcută de Comisie. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră, ieri 8 martie 2021. Conform calendarului, raportul va fi adoptat în iulie, iar în toamnă va fi discutat la nivel european și național. Poți găsi aici raportul pe 2020, la care am contribuit cu…

Comunicat de presă Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, organizații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și asociațiile Funky Citizens, Declic și Vedem Just, reprezentând societatea civilă, au luat act de anunțul Ministerului Justiției din 18 aprilie 2022 referitor la transmiterea spre consultare Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a proiectelor legilor justiției și ale Codurilor penale. Ministerul Justiției a precizat că a finalizat proiectele și că acesta reprezintă un obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare, dar și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul PNRR. Suprinzător, proiectele nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, în condițiile în care este bine știut că lipsa transparenţei decizionale, alături de carenţe ale activităţii…