Analiză: cât de transparentă va fi România cu fondurile cheltuite prin PNRR?

Anghel Saligny – inginer român, popular prin Fetești-Cernavodă în sec. XIX și, mai nou, nume la care coalițiile politice tremură iar cetățenii implicați își pun mâinile în cap. A trecut aproape o lună de când participam la dezbaterea Ministerului Dezvoltării privind ceea ce urma să devină OUG pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Ne îngrozeam atunci văzând cum se planuia ca 50 de miliarde de lei să fie alocați superficial și sub riscul unor abuzuri și politizări grave. Fast-forward și acum ordonanța a fost adoptată, în ciuda protestelor noastre, iar MDLPA a organizat o nouă dezbatere privind normele metodologice de aplicare. Un lucru e cert – sunt încă foarte multe neclarități cu privire la cum anume se vor finanța mai exact proiectele din Programul Anghel Saligny. Mai mult,…

Aceasta este cea de a doua din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a doua parte a ghidului, colega noastră Diana explică diverse aspecte specifice bugetelor locale, pornind de la asemănări și ajungând la diferențe. Povestim despre regulile de formatare și avem în vedere acele aspecte care multora…

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…

Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…

Astăzi am participat la întâlnirea cu reprezentanții Comisiei Europene, aflați în vizită de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Ne-am plâns, ca de obicei, de corupție și de bani publici cheltuiți aiurea. Dacă vreți să citiți mai pe larg care a fost poziția Funky Citizens, găsiți documentul de poziție AICI.

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

Cu ajutorul participanților la trainingurile CMTRFB, am analizat proiectele de buget ale mai multor localități din România.

Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral.  Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor  Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde).  Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul…

Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…